Tecla, Mariamna, Marta, Maria și Enata

Sfintele mucenițe Tecla, Mariamna, Marta, Maria și Enata, numite și Cele cinci surori din Persia sau Cele cinci fecioare din Persia, au fost cinci femei creștine care, după tradiție, au pătimit pentru Hristos pe vremea împăratului persan Șapur al II-⁠lea (309-379). Sunt pomenite la 6 iunie.

Povestirea despre ele se păstrează în izvoare siriace și grecești, iar istoria acestor texte este greu de limpezit. Numele diferă de la un izvor la altul: textele siriace dau Tecla, Mariam, Marta, Mariam și Emmi (sau Amai), în timp ce cele grecești au Tecla, Mariamna, Marta, Maria și Enata, cu variante. Cercetătorul Sebastian Brock arată că forma „Mariamna” a fost aleasă în greacă pentru a nu se repeta numele „Mariam” din original. Tradiția locală din Creta a mutat întâmplările în locuri cretane.

După viață, ele locuiau lângă satul Aza, în Imperiul Sasanid, și duceau o viață monahală de curățenie și rugăciune; unele texte le numesc fecioare. Erau sub îndrumarea duhovnicească a unui oarecare Pavel, despre care se spune că era preot, dar și om bogat și lacom. Cele cinci femei și-⁠au împărțit averea și i-⁠au încredințat-⁠o lui, însă el a păstrat-⁠o pentru sine.

Un om pe nume Nerses a dat de știre localnicilor despre bogăția lui Pavel. Aceștia au amenințat că îi vor ucide pe toți șase dacă nu se lepădă de credința în Hristos. Pavel s-⁠a lepădat ca să-⁠și scape viața, dar cele cinci femei au refuzat să tăgăduiască credința creștină. Un izvor spune că Pavel însuși le-⁠a tăiat capul, altul că au fost ucise de perși și de Pavel. După izvorul în limba engleză, Pavel a fost aruncat a doua zi într-⁠un râu.

În privința sărbătorii, izvoarele nu se potrivesc. Pomenirea lor la 6 iunie este veche, în vremea din urmă s-⁠a notat și data de 9 iunie, iar un izvor sârbesc le pomenește la 26 septembrie.