Valeria, Chiriachia și Maria

Sfintele Mucenițe Valeria (Calleria), Chiriachia (Chiria) și Maria au trăit în Cezareea Palestinei și au murit pentru Hristos undeva între anii 284 și 305. Sunt pomenite la 6 iunie după calendarul vechi, iar în Biserica Rusă la 7 iunie.

Ele erau locuitoare ale Cezareei Palestinei. După ce au devenit creștine, s-⁠au așezat într-⁠un loc singuratic și își petreceau vremea în rugăciune și post, cerând ca înșelăciunea slujirii idolilor să se risipească, iar credința lui Hristos să strălucească în toată lumea, ca prigoanele împotriva creștinilor să înceteze. Fiind silite să aducă jertfe zeilor păgâni, au refuzat și au murit după chinuri.

O scurtă viață a sfintelor se află la 6 iunie în Mineiul lui Vasile al II-⁠lea (la sfârșitul veacului al X-⁠lea) și în Sinaxarul Bisericii din Constantinopol (veacul al X-⁠lea). În unele calendare bizantine, de pildă Sinaxarul lui Petru din 1249, pomenirea lor este încurcată din greșeală cu aceea a mucenițelor Maria și Marta. În traducerile rusești, numele Valeria și Chiria sunt redate ca Calleria și Chiriachia.