Teoctista din Canop

Sfânta Muceniță Teoctista din Canop a fost una dintre cele trei fiice ale Atanasiei, pomenite împreună cu sfinții fără de arginți Chir și Ioan, care au pătimit în anul 311, în vremea prigoanei lui Dioclețian.

Sfântul Chir era un medic vestit din Alexandria, unde se născuse și crescuse. Creștin fiind, își vindeca bolnavii fără plată, nu doar de boli trupești, ci și de bolile sufletești care le pricinuiesc pe cele trupești. Propovăduind Evanghelia, a adus la Hristos mulți păgâni. În vremea prigoanei lui Dioclețian (284-305) s-⁠a retras în pustia Arabiei, unde a primit monahismul și a continuat să vindece oamenii prin rugăciune, primind de la Dumnezeu darul de a tămădui orice boală.

În Edesa trăia atunci ostașul Ioan, creștin evlavios. Când a început prigoana, a venit la Ierusalim și, auzind acolo de Sfântul Chir, l-⁠a căutat, mergând în Alexandria și apoi în Arabia. Aflându-⁠l, s-⁠a atașat de el din tot sufletul și a devenit ucenicul lui credincios. Aflând că în Egipt, în cetatea Canop, fusese prinsă creștina Atanasia cu trei fiice tinere, Teoctista de cincisprezece ani, Teodotia de treisprezece și Evdoxia de unsprezece, Chir și Ioan s-⁠au grăbit să le ajute, temându-⁠se ca frica de chinuri să nu le facă să se lepede de Hristos. Le-⁠au vizitat în temniță și le-⁠au întărit în vederea nevoinței ce le aștepta. Aflând de aceasta, dregătorul cetății i-⁠a prins pe Chir și pe Ioan și, văzând mărturisirea lor tare și fără teamă, i-⁠a supus la chinuri cumplite sub ochii Atanasiei și ai fiicelor ei. Mărturisitoarele au răbdat toate chinurile la fel de statornic și au fost tăiate cu sabia. După ele, în același loc, au fost uciși sfinții fără de arginți Chir și Ioan (311). Trupurile lor au fost îngropate de creștini în biserica Sfântului Apostol și Evanghelist Marcu.

În veacul al V-⁠lea, moaștele sfinților Chir și Ioan au fost mutate din Canop la Manufin. Mai târziu au fost aduse la Roma, iar de acolo la München. Sfintele sunt pomenite la 13 februarie.