Teoctista din Lesbos

Cuvioasa Teoctista din Lesbos s-⁠a născut la Metimna, în insula Lesbos, probabil în prima pătrime a secolului al IX-⁠lea, și a trăit ca pustnică pe insula Paros. Este cinstită ca sfântă în Biserica Ortodoxă și în cea Catolică, la 9 noiembrie; Simeon Metafrastul și-⁠a pus pomenirea la 10 noiembrie. Izvorul nostru grecesc o numește sfântă locală a insulei Paros și a satului Komi din Lesbos. Moartea ei este pusă în jurul anilor 870, după unele date în 872 sau 885.

Viața

După viața ei, s-⁠a născut la Metimna și a rămas orfană de mică, iar rudele au dus-⁠o într-⁠o mănăstire, unde a crescut. De Paști, în anul al optsprezecelea al vieții ei (poate în 837), s-⁠a dus să-⁠și vadă sora în satul ei, dar a fost prinsă, împreună cu sora și cu alți săteni, de prădători sarazini. Un izvor grec spune că de la douăzeci de ani s-⁠a dăruit vieții monahale și milosteniei și că a întemeiat, în mănăstirea unde viețuia, un atelier de croitorie și de țesătorie, unde găseau de lucru tinerele sărace, iar veniturile le dădea familiilor sărace. Pe insula Paros a izbutit să scape de răpitorii ei și a trăit acolo în singurătate treizeci și cinci de ani, până când a fost găsită de un vânător (cândva în anii 870). Teoctista a murit în scurt timp, la începutul toamnei, iar vânătorul a îngropat-⁠o.

Vânătorul i-⁠a tăiat mâna ca moaște, dar apoi vânturi puternice l-⁠au împiedicat să plece de pe insulă până când a pus mâna înapoi în mormânt, după care trupul a dispărut. Povestea vieții ei a spus-⁠o vânătorul, după treizeci de ani, altui pustnic, pe nume Simeon, care a povestit-⁠o mai departe autorului vieții, Nichita Magistrul. Parienii au cinstit-⁠o și i-⁠au închinat un paraclis al Ecatontapiliani.

Viața scrisă și chipul

Nichita Magistrul a alcătuit Viața Teoctistei în jurul anului 920, după modelul vieții Sfintei Maria Egipteanca, dar schimbată ca să se potrivească întâmplărilor și împrejurărilor Bizanțului din secolul al IX-⁠lea, mai ales amenințării mereu prezente a piraților sarazini, după întemeierea Emiratului Cretei în anii 820. Pentru legătura ei cu Maria Egipteanca este înfățișată pe icoane în chip asemănător: femeie slabă, cu păr alb, desculță, cu o manta ruptă care îi acoperă abia jumătate din trup. Viața a fost mai târziu prelucrată puțin de Simeon Metafrastul. Izvorul grec spune că viața a fost scrisă chiar de Simeon Metafrastul, care a trăit între 886 și 912, ceea ce nu se potrivește cu celelalte.