Varul din Antiohia

Sfântul Mucenic Varul din Antiohia, copil, este pomenit împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Roman, diaconul din Cezareea. Roman era diacon al bisericii din Cezareea Palestinei și, în vremea unei prigoane, s-⁠a mutat la Antiohia, unde îi întărea pe creștini în credință prin pildă și predică înflăcărată.

Când dregătorul Antiohiei, Asclepiade, a vrut să dărâme o biserică creștină, Roman i-⁠a chemat pe credincioși să-⁠și apere locașul sfânt și i-⁠a încredințat că, dacă îl păstrează, se vor bucura aici, pe pământ, în Biserica luptătoare, iar de vor muri apărându-⁠l, în Biserica triumfătoare din ceruri. Văzând hotărârea poporului, dregătorul nu a îndrăznit să-⁠și împlinească gândul. După un timp, la o sărbătoare păgână, când mulțimi din toată împrejurimea au venit în Antiohia, Roman a început să osândească închinarea la idoli și să cheme pe toți la Hristos. A fost prins și chinuit. În timpul chinurilor, mucenicul a văzut în mulțime pe copilul creștin Varul și, arătând spre el, i-⁠a spus dregătorului că tânărul copil este mai înțelept decât el, ajuns la bătrânețe, căci îl cunoaște pe Dumnezeul adevărat, iar dregătorul se închină idolilor. Asclepiade a poruncit să fie adus băiatul. Varul a mărturisit tare și fără teamă credința în Hristos, singurul Dumnezeu. Dregătorul, mâniat, a poruncit să fie bătut cumplit și apoi decapitat. Înainte de moarte, copilul i-⁠a cerut de băut mamei sale, care era de față, dar ea l-⁠a rugat să îndure toate chinurile pentru Domnul Iisus Hristos. Ea însăși i-⁠a plecat capul pe butuc și după execuție l-⁠a îngropat (în anul 303).

Roman a fost osândit la ardere, dar o ploaie bruscă a stins focul. Sfântul a început să-⁠L slăvească pe Hristos și să-⁠i hulească pe zeii păgâni, iar dregătorul a poruncit să i se taie limba. Chiar fără limbă, Roman a continuat să slăvească cu glas tare pe Domnul și a fost osândit la spânzurare (în 303). Sfântul Varul este pomenit la 1 decembrie, după stilul nou.