Victor din Corint

Sfântul Mucenic Victor din Corint a fost unul dintre ucenicii Sfântului Codrat și a pătimit la Corint în vremea prigoanei lui Deciu (249-251), prin zdrobire în piuă.

Codrat se născuse în munți, unde mama lui, Rufina, fugise din Corint din calea prigoanei și murise la scurtă vreme după naștere. Copilul a fost hrănit minunat, de un nor care cobora peste el cu rouă dulce. A crescut în pustie, a aflat credința de la niște creștini, a învățat carte și apoi medicina, dar a iubit mai ales liniștea. La el veneau prieteni și urmași, între care Ciprian, Dionisie, Anect, Pavel, Crescent, Victorin, Victor, Nichifor, Claudiu, Diodor, Serapion, Papie, Leonid și mai multe femei.

Sub Deciu a sosit la Corint ostașul Iason. Codrat a fost prins cu prietenii lui, închis și chinuit, dar îi întărea pe ceilalți să nu se teamă. Mucenicii au fost aruncați fiarelor, care nu i-⁠au atins, apoi legați de care și târâți prin oraș, în timp ce mulțimea îi lovea cu pietre, iar la urmă au fost osândiți să li se taie capul. La locul de execuție au cerut puțin timp de rugăciune, apoi s-⁠au apropiat pe rând de călău. Alții au murit în alt chip: un Dionisie a fost înjunghiat, Victorin, Victor și Nichifor au fost zdrobiți de vii într-⁠o piuă uriașă de piatră, lui Claudiu i s-⁠au tăiat mâinile și picioarele, Diodor s-⁠a aruncat singur în rugul pregătit, Serapion a fost decapitat, iar Papie și Leonid au fost înecați în mare. Multe femei, între care Hariesa, Nunehia, Vasilisa, Nika, Galina și Teodora, au mers și ele de bunăvoie la chinuri.

Victor este pomenit la 13 februarie și la 23 martie, în stil nou, împreună cu Codrat și ceilalți.