Achila al Alexandriei

Sfântul Achila a fost al optsprezecelea papă și patriarh al Alexandriei, între 312 și 313. S-⁠a născut la Alexandria, în Egipt, și era cunoscut prin învățătură și evlavie; de aceea papa Teona l-⁠a hirotonit preot și l-⁠a pus în fruntea Școlii Catehetice din Alexandria, după plecarea lui Pieriu, alături de care fusese hirotonit. Se pare că era foarte prețuit pentru lucrul său în filosofia greacă și în știința teologică, căci Sfântul Atanasie l-⁠a numit mai târziu „Achila cel Mare”. Era și vestit pentru viața lui de nevoință.

La îndemnul papei Petru, a fost înscăunat patriarh în decembrie 312 (luna Kiahk), după moartea mucenicească a lui Petru în prigoana lui Dioclețian (după alte izvoare, în 311). A primit nevoile Bisericii de atunci, între care erezia melețiană, căreia i s-⁠a împotrivit. A primit cererea lui Arie, osândit de Petru, de a se întoarce la preoția și predica lui de mai înainte, deși nu-⁠i împărtășea părerile. A murit șase luni mai târziu, la 19 Paoni (13 sau 26 iunie) 313. După moartea lui, Arie s-⁠a propus pe sine episcop al Alexandriei, dar clerul și poporul l-⁠au ales pe Alexandru. Bisericile răsăritene îl pomenesc la 3 iunie; Biserica Catolică, la 7 noiembrie.