Dimitrie

Sfântul Binecredincios Țarevici Dimitrie din Uglici, ultimul fiu al lui Ivan cel Groaznic, a murit la Uglici, la 15 mai 1591, la opt ani. Moartea lui, învăluită în taină, a fost una dintre pricinile Vremii Tulburărilor, iar numele lui a fost luat de mai mulți pretendenți la tron. Biserica Rusă l-⁠a canonizat în 1606 ca martir binecredincios și îl pomenește la 15 mai (28 mai în stil nou), la 3 iunie (16 iunie), ziua mutării moaștelor, și la 19 octombrie, ziua nașterii.

Viața

S-⁠a născut în 1582 din ultima soție a lui Ivan cel Groaznic, Maria Nagaia; botezat Dimitrie, în cinstea Sfântului Dimitrie al Tesalonicului. A fost singurul copil al lor. Pentru că era dintr-⁠o căsătorie care nu era binecuvântată de Biserică (Biserica socotește legitime doar trei căsătorii), el putea fi socotit nelegitim și lăsat în afara moștenirii tronului. Ivan a murit în 1584, iar tronul a trecut fratelui lui Dimitrie, bolnăvicios, Feodor I; țara era condusă de un consiliu de regență, condus din 1586 de Boris Godunov, cumnatul lui Feodor. În 1584, Godunov l-⁠a trimis pe Dimitrie, cu mama lui și frații ei, într-⁠un fel de exil, în Uglici, apanajul țareviciului. Acolo n-⁠au avut nicio putere reală, care era în mâinile guvernatorilor trimiși de țar. Țareviciul suferea, după cei din jur, de boala căzătoare (epilepsie).

Moartea

La 15 mai 1591, Dimitrie a murit la Uglici, din rana de cuțit la gât, în împrejurări neclare. Mama lui i-⁠a învinuit de ucidere pe oamenii lui Boris, pe Daniil Bitiagovski și Nikita Kacialov, care au fost omorâți numaidecât de mulțimea răsculată; au fost uciși cincisprezece, între ei dregătorul trimis de Moscova și un tovarăș de joacă al copilului. Comisia trimisă de la Moscova, în frunte cu Vasili Șuiski, a ajuns la concluzia, după ce a ascultat zeci de martori, că țareviciul s-⁠a rănit singur într-⁠o criză de epilepsie, jucându-⁠se cu un cuțit. Maria Nagaia a fost călugărită cu sila și trimisă într-⁠o mănăstire îndepărtată; frații ei, în exil, în Siberia. Au existat trei explicații: ucis din porunca lui Godunov (primită de istorici ca Karamzin, Soloviov și Kliucevski), moarte din accident (Pogodin, Platonov și alții) sau ucigașii l-⁠au confundat cu altcineva, iar el a scăpat; aceasta din urmă explică apariția pretendenților, dar istoricii de azi o socot puțin probabilă. Cercetarea de azi tinde să-⁠l scoată pe Boris din vină.

Cinstirea

Când Feodor a murit, în 1598, fără copii, Dimitrie era mort, iar Godunov a luat tronul. Când împrejurările politice s-⁠au schimbat, Șuiski a retras prima concluzie și a spus că Dimitrie a fost ucis din porunca lui Boris. La 3 iunie 1606, moaștele au fost aduse de la Uglici la Moscova și așezate în biserica Sfântului Arhanghel Mihail; ele au fost găsite, după cincisprezece ani, întregi, și multe minuni s-⁠au petrecut la mormântul lui. Tradiția spune că după moarte i s-⁠a arătat unui monah, prezicând apariția unui fals Dimitrie, care avea să-⁠l piardă pe ucigașul Boris Godunov. Povestea ucigerii stă la baza piesei „Boris Godunov” de Pușkin și a operei lui Musorgski.