Agaton

Sfântul Cuvios Agaton a fost ctitorul și primul egumen al Mănăstirii Agaton din Ftiotida. Despre viața lui lipsesc multe date. După ce o mănăstire apropiată s-⁠a surpat și sfântul a găsit icoana Maicii Domnului, el a zidit mănăstirea de azi, care i-⁠a primit numele de la ucenicii lui. Mănăstirea este închinată Maicii Domnului, datorită icoanei făcătoare de minuni, și Schimbării la Față a Mântuitorului.

După cercetări mai noi, viața Cuviosului Agaton se leagă de cea a Cuviosului Atanasie Meteoritul din Ipati (20 aprilie), pe care Agaton l-⁠a urmat la Muntele Athos. De aceea este numărat și cinstit împreună cu cuvioșii athoniți, iar vremea lui se pune în secolul al XIV-⁠lea. Și la Athos, și la prima mare mănăstire a Meteorelor, întemeiată de Cuviosul Atanasie, sunt cinstite Maica Domnului și Schimbarea la Față.

În 1959, pe latura de sud a frumoasei biserici mari a mănăstirii, în urma unor săpături, s-⁠a găsit mormântul Cuviosului și sfintele lui moaște. Cea mai veche icoană a lui este o frescă din secolul al XVI-⁠lea în paraclisul Sfântului Ioan Botezătorul al mănăstirii, iar capul sfânt se păstrează în mănăstire. O slujbă nepublicată, alcătuită la Athos de monahul Gherasim Micragiannanitul, se află în mănăstirea lui. Cuviosul Agaton este o figură centrală a monahismului din Ftiotida, iar mănăstirea sa a sprijinit luptele neamului și este azi un loc de pelerinaj al Maicii Domnului pentru toată Rumelia. Este pomenit la 7 august, după calendarul Bisericii Greciei (stil nou).