Aldegrin de Cluny

Sfântul Cuvios Aldegrin de Cluny (numit și Adalgrin, Adegrin sau Aldegrin de Baume) a fost un nobil care a ajuns monah în împrejurimile Cluny-⁠ului, în Burgundia. A adormit în anul 939. Sursele franceze îl numesc fost cavaler și ucenic al Sfântului Odon de Cluny.

A slujit ca ofițer în oastea lui Fulk, contele de Anjou, și a vrut să se retragă din slujbă și să intre în monahism, împreună cu un tovarăș. Cei doi au încercat mai întâi viața de obște. Aldegrin a fost trimis la Roma ca să afle în ce loc al creștinătății și-⁠ar putea împlini dorința. Pe drum, prin Burgundia de Sus, s-⁠a oprit la mănăstirea din Baume-⁠les-⁠Messieurs, pe atunci condusă de Bernon, și, crezând că a găsit ce căuta, i-⁠a scris prietenului să vină la el.

O legendă spune că într-⁠o zi, apăsat de părerea de rău că lăsase bucuriile lumii, a plecat din sihăstria lui spre Baume și i-⁠a ieșit în cale un călăreț, care era Sfântul Martin. Acesta l-⁠a mustrat și l-⁠a trimis înapoi în singurătate. Din acel ceas Aldegrin n-⁠a mai părăsit pustia, venind la mănăstire doar pentru slujbele duminicii, și a trăit acolo treizeci de ani hrănindu-⁠se cu pâine și bob.

La Baume-⁠les-⁠Messieurs, în biserica Sfântul Petru, se păstrează două racle din secolul al XVII-⁠lea, ale Sfinților Lothain și Aldegrin. Este pomenit la 4 iunie (și la 19 noiembrie în unele liste), ca sfânt al Occidentului dinaintea Marii Schisme (sfânt al Bisericii nedespărțite), după calendarul pe stil nou.