Sofia din Aenus

Cuvioasa Sofia din Aenus (Enos), cunoscută și drept Sofia a Traciei, a fost o femeie evlavioasă din Tracia Răsăriteană, mamă a șase copii, pe care Biserica o pomenește pentru dragostea ei față de orfani, văduve și săraci. Este prăznuită la 4 iunie, iar cântările ei o numesc „mama orfanilor”.

Izvoarele nu dau o dată precisă. Cel mai vechi text păstrat despre viața ei a fost scris în epoca bizantină mijlocie, între secolele al IX-⁠lea și al XII-⁠lea. Se spune că a avut părinți binecredincioși și că, ajunsă la vârsta rânduită, și-⁠a întemeiat o familie și a adus pe lume șase copii. Chiar în mijlocul grijilor și îndatoririlor unei vieți de familie, ea a păzit poruncile lui Dumnezeu și a trăit cu virtute.

După ce copiii i-⁠au murit, Sofia a primit în casa ei copii orfani și a ajutat văduvele. Și-⁠a vândut averea, a dat banii săracilor și a ales să ducă în mijlocul lumii o viață aspră de nevoință, hrănindu-⁠se numai cu pâine și apă.

Viața ei pomenește o întâmplare minunată. În casa ei se afla un vas cu vin, păstrat pentru cei nevoiași, și ea a observat că, oricât se scotea din el, vasul se umplea la loc. Când a povestit cuiva despre această minune și a slăvit pe Dumnezeu, vasul s-⁠a golit. Sofia s-⁠a întristat, socotind că vinul a secat din pricina nevredniciei ei, și și-⁠a întețit nevoințele până când sănătatea i s-⁠a slăbit.

Simțind că i se apropie sfârșitul, a primit tunderea în monahism și a trecut la Domnul în pace, la vârsta de 53 de ani. Slujba ei o înfățișează ca pe o pildă de răbdare și de asceză, ca pe o podoabă a obștii femeilor căsătorite și a mamelor și ca pe o cinste a cetății Aenus.