Alexandru Dagaev

Sfântul Sfințit Mucenic Alexandru Dagaev (1862-1920) a fost protoiereu al catedralei Acoperământului din Ust-⁠Kamenogorsk, în Kazahstan, și a fost ucis cu săbiile la 10 ianuarie 1920. Se pomenește la 10 ianuarie, la 7 februarie, odată cu soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Bisericii Ruse, și la 26 septembrie, cu sfinții din Altai. A fost trecut în rândul sfinților de Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse la 19 august 2000.

S-⁠a născut în 1862 în orașul Biisk, în familia protoiereului Vladimir Dagaev. Participând de mic la slujbele tatălui, ca paraclisier, s-⁠a pătruns de atmosfera bisericii. Dorința de desăvârșire duhovnicească l-⁠a adus la seminarul duhovnicesc din Tomsk. Acolo, între alte învățăturile, a primit cunoștințele de care are nevoie orice păstor. A fost influențat de episcopul de Tomsk și Semipalatinsk, Vladimir (Petrov), om de viață înalt duhovnicească, de rugăciune și de citire a literaturii patristice, și de bătrânul ieromonah Naum al mănăstirii Maicii Domnului și a Sfântului Alexie din Tomsk, la care mergeau toți evlavioșii pentru sfat. Absolvind seminarul în anul morții bătrânului, care a murit la optzeci de ani, a fost trecut între puținii învrednicit cu titlul de „student”, ceea ce arată priceperea și sârguința lui.

În 1884, Alexandru Dagaev s-⁠a căsătorit cu Stepanida Drobinina, din familia negustorului vestit din Biisk, Alexei Drobinin, și în același an a fost hirotonit preot. A predat religia la gimnaziile de băieți și de fete din Ust-⁠Kamenogorsk. Din 1892 a fost paroh al catedralei Acoperământului din Ust-⁠Kamenogorsk și protopop al bisericilor din ținutul Zmeinogorsk. Munca lui a fost răsplătită cu multe distincții imperiale, dar nu cinstea pământească îi umplea mintea și inima, ci Hristos și adevărul Lui veșnic.

După lovitura de stat din octombrie 1917, părintele Alexandru a apărat cu tărie și fără compromis credința ortodoxă. La începutul lui 1920, în Ust-⁠Kamenogorsk au intrat unitățile regulate ale Armatei Roșii. Au început arestări și represalii fără judecată. Printre cei arestați s-⁠a numărat și protoiereul Alexandru Dagaev. Nu convenea puterii sovietice din pricina blândeții, păcii și îndemnului la pocăință. De la amvon îndemna la păzirea poruncilor creștine sub orice putere. Predicile lui aveau o mare înrâurire morală și duhovnicească asupra poporului. Biserica lui era mereu plină de cei ce veneau să audă cuvântul adevărului, nu numai din oraș, ci și din satele din jur.

La 10 ianuarie 1920 au venit în casa părintelui Alexandru oameni înarmați. Era ceasul prânzului, iar el ședea la masă cu familia. Cei veniți i-⁠au cerut să-⁠i urmeze; el s-⁠a supus. L-⁠au dus în Sakenkin Log, aproape de Ust-⁠Kamenogorsk, și l-⁠au tăiat cu săbiile. Degetele dreptei tăiate ale părintelui Alexandru erau strânse în semnul binecuvântării preoțești.