Teona al Alexandriei

Sfântul Teona a fost al șaisprezecelea papă și patriarh al Alexandriei, între 282 și 300. Era un învățat blând și drept, plin de dragoste față de toți, și a fost cel care a zidit în Alexandria cea dintâi biserică mare închinată Maicii Domnului, Născătoarei de Dumnezeu.

Până în vremea lui, credincioșii se rugau și slujeau în case și în peșteri, de frica necredincioșilor. Teona a lucrat cu înțelepciune și blândețe și a adus mulți păgâni la credință, botezându-⁠i. Biserica pe care a ridicat-⁠o, dedicată Fecioarei Maria, este socotită prima catedrală cunoscută a Bisericii Alexandriei; se afla în partea de vest a cetății, lângă poarta Locului, unde astăzi se află o mănăstire catolică. În primul an al patriarhiei sale l-⁠a botezat pe Petru, care i-⁠a urmat în scaunul Sfântului Marcu și a fost al șaptesprezecelea papă. Se spune că l-⁠a făcut citeț la cinci ani, diacon la doisprezece și preot la șaisprezece. În vremea lui a apărut în Alexandria Sabelie, care învăța că Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt sunt o singură persoană; Teona l-⁠a afurisit și i-⁠a risipit erezia prin dovezi convingătoare.

Istoricii păstrează de la el o epistolă către marele ofițer al camerei împăratului, scrisă în primii ani ai domniei lui Dioclețian, plină de evlavie și simplitate, care cuprinde îndemnuri de a trăi vrednic de numele creștin. Înainte de moarte și-⁠a ales urmaș pe preotul Petru. A trecut la Domnul în pace, la 23 august 300 sau, după alte izvoare, la 28 decembrie, după nouăsprezece ani petrecuți pe scaunul Sfântului Marcu. Se pomenește la 28 decembrie, iar în Biserica Catolică și la 23 august.