Arefa Nasonov

Sfântul Sfințit Mucenic Arefa Nasonov a fost preot al Bisericii Ruse. S-⁠a născut la 24 octombrie 1888 în satul Doljik, ținutul Jitomir, gubernia Volîn, și a fost împușcat la 10 ianuarie 1938 pe poligonul de la Butovo, lângă Moscova. A fost trecut între noii mucenici și mărturisitori ai Rusiei, pentru cinstire în toată Biserica. Pomenirea lui este la 28 decembrie (10 ianuarie după calendarul nou) și în Soborul noilor mucenici și mărturisitori ai Rusiei.

La 1 august 1914 a fost hirotonit preot la biserica din satul Doljik, volostul Pulin. A desfășurat cu izbândă o muncă misionară și a adus la Ortodoxie mulți credincioși de rit vechi. Pentru aceasta a fost deosebit de prețuit de arhiepiscopul Antonie (Hrapovițki), care cârmuia eparhia Volînului. În 1931 și 1932 a slujit la biserica Sfinților Ioachim și Ana din Mojaisk. La 3 septembrie 1932 a fost arestat și a doua zi închis în izolatorul Butîrka. A fost învinuit de agitație antisovietică și nu s-⁠a recunoscut vinovat. La 11 septembrie 1932 troica poliției politice l-⁠a osândit la trei ani de surghiun în Kazahstan. După opt luni a fugit din surghiun, în regiunea Penza.

A fost arestat din nou la 19 decembrie 1937, sub învinuirea de agitație contrarevoluționară și de fugă de la locul ispășirii pedepsei. La interogatoriu i s-⁠a spus că este arestat și învinuit că a făcut printre oameni agitație antisovietică, îndreptată împotriva puterii sovietice, iar el a răspuns că nu a făcut nicio agitație printre oameni. Întrebat dacă se recunoaște vinovat, a răspuns că nu se recunoaște vinovat. Troica poliției politice din regiunea Moscovei, prin hotărârea din 31 decembrie 1937, l-⁠a osândit pe părintele Arefa la moarte, în temeiul articolului 58, punctele 10 și 11, pentru „agitație contrarevoluționară, agitație împotriva alegerilor pentru Sovietul Suprem”. A fost împușcat la 10 ianuarie 1938 și îngropat într-⁠o groapă comună fără nume.

A fost reabilitat în 1990 pentru dosarul din 1932 (procuratura regiunii Moscova) și la 15 februarie 1991 pentru dosarul din 1937 (procuratura regiunii Riazan). A fost trecut între noii mucenici și mărturisitori ai Rusiei prin hotărârea Sfântului Sinod din 26 decembrie 2001; izvorul arată însă ca dată a canonizării 26 martie 2001, ceea ce nu se potrivește.