Alexie din Constantinopol

Sfântul Mucenic Alexie din Constantinopol este pomenit împreună cu mucenicii Iulian, Marcian, Ioan, Iacob, Dimitrie, Fotie, Petru, Leonție, patriciana Maria, protospatarul Grigorie și alții, care au pătimit pentru sfintele icoane în anul 730, în vremea împăratului iconoclast Leon Isaurul (717 până la 741). Se prăznuiesc la 22 august (stil nou).

Împăratul l-⁠a scos de pe scaunul patriarhal pe Sfântul Patriarh Gherman (715 până la 730) și l-⁠a trimis în surghiun, ridicând nelegiuit în locul lui pe iconoclastul Anastasie. Printr-⁠un decret imperial, toate icoanele trebuiau luate din biserici și din case și nimicite. Deasupra așa-⁠numitei porți de aramă din Constantinopol era așezată, încă din vremea Sfântului Constantin cel Mare, o icoană făcătoare de minuni a Mântuitorului, din aramă. Împăratul și patriarhul Anastasie au poruncit s-⁠o dea jos. Un ostaș a așezat o scară și s-⁠a urcat să o ia, iar poporul adunat s-⁠a mâniat de această batjocură. Printre mulțime se afla patriciana Maria, femeie de neam ales, care, urmată de mulți alții, a tras scara de la zid ca să nu lase ostașul să se atingă de icoană. Scara s-⁠a prăbușit, ostașul a căzut și a murit. Era 19 ianuarie 730. La apărarea icoanei au luat parte și protospatarul Grigorie și cuvioasa mucenică fecioara Teodosia.

Aflând, împăratul a dat la moarte pe mulți dintre cei dreptcredincioși, al căror nume și număr le știe numai Dumnezeu. Protospatarul Grigorie a primit și el cununa muceniciei. Iar unii nobili ortodocși, Iulian, Marcian, Ioan, Iacob, Alexie, Dimitrie, Leonție, Fotie și Petru, au fost aruncați în temniță și ținuți acolo cam opt luni, primind în fiecare zi câte cinci sute de lovituri; prin puterea lui Hristos au rămas în viață și au îndurat cu bărbăție chinurile. Din porunca împăratului li s-⁠au ars fețele cu fier înroșit și li s-⁠au tăiat capetele. Sfânta Maria patriciana, care nu fusese aruncată în temniță, aflând de pedeapsa lor, a primit de bunăvoie moartea mucenicească. Trupurile mucenicilor au fost îngropate în locul numit Pelaghie, lângă biserica Sfântului Mucenic Teodor, și au fost găsite nestricate după o sută treizeci și nouă de ani.