Anatolie de la Optina

Cuviosul Anatolie de la Optina cel Tânăr (în lume Aleksandr Alekseevici Potapov) a fost ieroschimonah al Pustiei Optina. S-⁠a născut la Moscova, într-⁠o familie veche de negustori, în jurul anului 1855, și a adormit la 11 august 1922 la Optina. A fost numit „cel Tânăr” ca să nu fie confundat cu starețul Anatolie cel Bătrân, tot de la Optina. Este pomenit la 30 iulie, la 27 iunie (aflarea moaștelor) și la 11 octombrie, în Soborul stareților de la Optina.

A absolvit școala de ținut, apoi s-⁠a ocupat cu negoțul și a slujit ca vânzător la Kaluga. A râvnit viața duhovnicească încă din tinerețe, dar mama lui nu l-⁠a lăsat să meargă la mănăstire. După moartea ei, în 1885, la vârsta de treizeci de ani, vânzătorul din Kaluga Aleksandr Potapov a venit la Optina. Curând, novicele Aleksandr a primit binecuvântare să fie ucenic de chilie al cuviosului stareț Amvrosie. Și deja atunci s-⁠a arătat la cuviosul Anatolie un minunat dar de iubire, de milostivire și de înainte-⁠vedere.

A fost tuns rasofor în biserica schitului, iar mai apoi în mantie, cu numele Anatolie. A fost hirotonit ieromonah și aproape în același timp, prin hotărârea consistoriului duhovnicesc din Kaluga, a fost numit duhovnic al mănăstirii de maici Kazan Amvrosievskaia din Șamordino și a împlinit această slujire până la moarte. Cuviosul Anatolie a avut prilejul să părăsească Optina, dar a refuzat categoric, hotărât să rămână în mănăstire „până îl vor izgoni”. După prima arestare s-⁠a întors în mănăstirea lui abia în viață, dar cu un zâmbet luminos și cu mulțumire către Domnul pe buze, fără să osândească pe nimeni.

În 1921 egumenul mănăstirii, cuviosul Isaachie, i-⁠a propus starețului să primească schima. La tundere, cuviosul Anatolie era atât de slăbit, încât nu putea ține singur lumânarea și a rostit voturile schimnicești cu un glas abia auzit. După ce a primit schima, i s-⁠a făcut mai bine, a început să mănânce și, încet-⁠încet, să se ridice din pat. La 29 iulie (11 august) 1922 au venit după stareț ca să-⁠l aresteze a doua oară. Nu s-⁠a împotrivit, dar a rugat să vină după el a doua zi, dându-⁠i timp să se „pregătească”. Văzând vârsta înaintată a cuviosului, însoțitorii au cedat. Toată noaptea cuviosul Anatolie a petrecut-⁠o în rugăciune, iar dimineața ucenicul de chilie l-⁠a găsit în genunchi și fără suflare.

Moaștele cuviosului Anatolie de la Optina au fost aflate la 27 iunie (10 iulie) 1998 și se află acum în biserica-⁠mormânt închinată Icoanei Maicii Domnului de la Vladimir.