Crescent

Sfântul Apostol Crescent (în greacă Κρήσκης, în latină Crescens) a fost unul dintre cei Șaptezeci de Apostoli, ucenic și tovarăș de misiune al Sfântului Apostol Pavel, propovăduitor al Evangheliei în Galatia. Numele lui vine din latinescul crescere și înseamnă „cel care crește”. Biserica îl pomenește pentru slujirea sa apostolică și, după tradiție, pentru moartea de mucenic.

În Noul Testament Crescent este amintit o singură dată în Scriptură, în a doua Epistolă către Timotei. Pavel, aflat la Roma în a doua sa încarcerare, îl roagă pe Timotei să vină degrabă la el, pentru că Dimas l-⁠a părăsit iubind veacul de acum și a plecat la Tesalonic, Crescent în Galatia, iar Tit în Dalmația, și numai Luca a rămas cu el. Tâlcuitorii îl așază pe Crescent alături de Tit, nu de Dimas, adică ei văd în plecarea lui o călătorie misionară și nu o părăsire.

Galatia sau Galia În vremea Noului Testament numele Galatia putea însemna fie provincia romană din Asia Mică, unde lucrase Pavel mult, fie Galia. Unele manuscrise vechi, Sinaiticus și Ephraemi, au la acest loc „Galia”, dar cele mai multe au „Galatia”, iar ceilalți doi însoțitori sunt trimiși tot spre răsărit față de Roma. Unii scriitori vechi, între care Epifanie, fericitul Teodoret și Eusebiu, au înțeles că Crescent a fost trimis în Galia. Tradiția Bisericii, pornind de la cuvintele lui Pavel, socotește că a plecat din Roma cu însărcinarea apostolului ca să binevestească în Galatia, unde a ajuns mai târziu episcop; se crede chiar că era de neam galatean și acolo a devenit ucenicul lui Pavel.

Episcop și mucenic Cea mai veche tradiție, cuprinsă în Așezămintele Apostolice (cartea a VII-⁠a), îl arată episcop al Bisericilor din Galatia, iar Sinaxarul îl numește episcop al Calcedonului din Galatia. După aceleași izvoare, a primit cununa muceniciei în vremea împăratului Traian. Tradiții mai târzii îl leagă de Vienne, în Galia, și de Mainz, pe Rin, dar Bisericile din Galia nu păstrează nicio știre veche despre el ca întemeietor. Se pare că legătura cu Vienne s-⁠a născut din încurcarea lui cu un episcop de acolo cu același nume, care a trăit în veacul al treilea, iar numele lui în lista episcopilor din Mainz este socotit o adăugire târzie. Un alt izvor, Pseudo-⁠Dorotei, îl numără printre cei Șaptezeci.

Cinstirea Biserica Ortodoxă îi face pomenirea la 30 iulie (12 august pe stil nou) și la 4 ianuarie (17 ianuarie), în ziua Soborului Sfinților Șaptezeci de Apostoli. Biserica Romano-⁠Catolică îl prăznuiește la 27 iunie, în legătură cu Martirologiul Roman, care nu are însă sprijin în martirologiile mai vechi.