Apolo

Sfântul Apostol Apolo, unul dintre cei șaptezeci de apostoli, a fost un iudeu creștin din Alexandria, om înzestrat cu darul vorbirii și învățat în Scripturi, ajutor al Sfântului Apostol Pavel. A avut un rol însemnat la începuturile Bisericii din Efes și din Corint. Biserica îl pomenește la 30 martie, la 8 decembrie și, în soborul celor șaptezeci de apostoli, la 4 ianuarie.

În Faptele Apostolilor

Faptele Apostolilor (18, 24-28) spun că Apolo era iudeu, născut în Alexandria, „bărbat elocvent și puternic în Scripturi”. Venit la Efes, în jurul anului 52, vorbea cu duh fierbinte despre Iisus și învăța cu exactitate cele despre Domnul, dar cunoștea numai botezul lui Ioan. Aquila și Priscila, soții creștini veniți la Efes împreună cu Pavel, l-⁠au auzit în sinagogă, l-⁠au luat deoparte și i-⁠au tâlcuit mai desăvârșit calea Domnului. Apolo a vrut să treacă în Ahaia. Frații din Efes l-⁠au îmbărbătat și au scris ucenicilor de acolo să-⁠l primească. La Corint, el a ajutat mult pe cei care crezuseră prin har, căci „răspundea cu putere iudeilor, în public, arătând din Scripturi că Iisus este Hristos”.

La Corint

În Întâia Epistolă către Corinteni, scrisă în jurul anului 55, Pavel vorbește cu căldură despre Apolo. Între corinteni apăruseră dezbinări: unii ziceau „Eu sunt al lui Pavel”, alții „Eu sunt al lui Apolo”, alții „Eu sunt al lui Chifa”. Pavel le răspunde: „Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a dat creșterea” (1 Corinteni 3, 6). Între Pavel și Apolo nu a fost nici o dihonie. Pavel scrie că l-⁠a rugat stăruitor pe Apolo să meargă la Corint cu frații, dar „nu a fost deloc voința lui să meargă acum, ci va veni când va avea prilej” (16, 12). În Epistola către Tit (3, 13), Pavel cere să fie petrecuți cu grijă Zena, învățătorul de lege, și Apolo.

Tradiția

Sfântul Ieronim spune că Apolo s-⁠a retras în Creta, mâhnit de dezbinările din Corint, și că după ce Pavel a rânduit lucrurile, s-⁠a întors la Corint. Sinaxarul îl numește episcop al Cezareei, iar alte izvoare îl pomenesc ca episcop la Smirna sau la Iconiu. Aceste mărturii nu se potrivesc între ele. Tradiția îl numără printre cei șaptezeci de apostoli ai Domnului. Unii, între care Martin Luther, au socotit că Apolo ar fi autorul Epistolei către Evrei, dar Biserica Ortodoxă o primește ca scriere a Sfântului Apostol Pavel. Nu s-⁠a păstrat nici un text sub numele lui.

Cinstirea

Biserica îl pomenește la 30 martie și la 8 decembrie, împreună cu Sosten, Chifa, Tihic, Epafrodit, Chesar și Onisifor, precum și în soborul celor șaptezeci de apostoli, la 4 ianuarie. Este cinstit ca un bărbat învățat și blând, care s-⁠a lăsat călăuzit cu smerenie de Aquila și Priscila.