Aristarh (Sitalo) de la Ohtîrka

Cuviosul mucenic Aristarh (în lume Alexandru Sitalo, 1862-1919) a fost arhimandrit și egumen al Mănăstirii Sfânta Treime din Ohtîrka, ucis de bolșevici în 1919. A fost proslăvit local în eparhia Sumî (Biserica Ortodoxă Ucraineană) prin hotărârea Sinodului din 9 decembrie 2020, iar slujba de proslăvire s-⁠a săvârșit la 25 septembrie 2021 în catedrala din Sumî; se pomenește la 5 (18) iulie, ziua muceniei lui.

S-⁠a născut în 1862 și a crescut în credința ortodoxă, mergând adesea în pelerinaj la mănăstiri. La 11 iunie 1891 a intrat novice la Mănăstirea Sfânta Treime din Ohtîrka, iar la 19 aprilie 1893 a fost tuns monah cu numele Aristarh. Cu mai puțin de un an după tundere i s-⁠a încredințat treaba de vistiernic, în care a fost întărit în 1902. A fost hirotonit ierodiacon în 1894 și ieromonah în 1895; în fișa lui de serviciu scrie: „foarte capabil, purtare excelentă”.

La 1 noiembrie 1905 a fost ales egumen al mănăstirii, la 7 decembrie decretul împărătesc l-⁠a numit egumen, iar la 20 decembrie Sfântul Sinod a întărit hotărârea. La 1 ianuarie 1906 a fost înălțat egumen de episcopul Eugen Berejkov al Sumîlor. Mănăstirea era atunci în plină înflorire, cu aproape o sută de clădiri și o sută cincizeci de frați. Prin dragoste, rugăciune și grijă neîncetată, egumenul Aristarh a creat în ea o atmosferă duhovnicească care a lărgit și a întărit obștea. La 14 mai 1911 arhiepiscopul Arsenie Briantsev al Harkovului l-⁠a ridicat arhimandrit, iar în 1912 era protopop al mănăstirilor eparhiei Harkov.

La 7 ianuarie 1919 bolșevicii au pus stăpânire pe mănăstire, lăsând frații să muncească pământul și să-⁠i aprovizioneze. Frații au îndurat tot felul de batjocuri: în trapeză s-⁠a făcut teatru, în timpul slujbelor se țineau concerte, iar în biserică se profana. La 30 iunie 1919 arhimandritul Aristarh a fost arestat și închis în temnița din Ohtîrka și, după chinuri, a fost împușcat la 18 iulie 1919 într-⁠o pădure de pini în afara orașului, îngropat în groapă comună, abia acoperit cu pământ.

La 27 iulie, când armata albă a alungat bolșevicii din Ohtîrka, monahii au scos trupul egumenului din groapă. Ierodiaconul Mitrofan a povestit că în groapă erau cinci trupuri, iar craniul egumenului era sfărâmat. Comisia de anchetă a armatei albe l-⁠a socotit „fără îndoială o victimă a terorii roșii”, iar arhiepiscopul Gheorghe Iaroșevski, administrator temporar al eparhiei Harkov, a scris că a fost cumplit chinuit de bolșevici.

Sinodul l-⁠a numărat între sfinții cinstiți local ai eparhiei Sumî la 9 decembrie 2020. La 25 septembrie 2021, în ziua celei de-⁠a doua aflări a icoanei Mântuitorului „Pâinea Vieții” de la Malaia Cernecina, mitropolitul Onufrie a condus în catedrala Schimbării la Față din Sumî rânduiala proslăvirii.