Cele nouă fecioare sfinte

Cele nouă fecioare sfinte, numite și Cele Nouă Fecioare, sunt preacuvioasele noastre maici din veacul al VIII-⁠lea, fiicele Sfântului Donald din Ogilvy. Au trăit viața monahală sub ocrotirea tatălui lor până la moartea lui, apoi au venit la o mănăstire din Abernethy. Ziua lor de pomenire este 18 iulie.

Cele nouă fecioare locuiau în valea Ogilvy, la Glamis, în Strathmore, cu părinții lor. Când a murit mama, tatăl lor, Sfântul Donald, rămas văduv, a rânduit ca locuința să funcționeze ca o sihăstrie. Donald a devenit bătrânul, iar ei toți împreună au început o viață aspră, muncind pământul cu mâinile lor și mâncând doar o dată pe zi, îngăduindu-⁠și numai pâine de orz și apă.

La adormirea Sfântului Donald, regele Garnard al picților le-⁠a dat adăpost și un paraclis într-⁠o mănăstire întemeiată de Sfinții Darlugdach și Brigid în capitala pictă Abernethy. Regele Eugen al VII-⁠lea al Scoției le-⁠a vizitat adesea și le-⁠a făcut mari daruri. La adormirea lor au fost îngropate la poalele unui stejar mare, unde s-⁠a ridicat un altar-⁠sfânt numit Allon-⁠bacuth din Abernethy. Până la Reforma anglicană a fost un loc de pelerinaj foarte cercetat.

Biserici din toată Scoția le-⁠au fost închinate, între care una la Strathmartine, lângă Dundee, cu Fântâna Celor Nouă Fecioare, unde tradiția spune că cele nouă fecioare din Pitempan au fost devorate de un șarpe; fântâna este până azi obiect de teamă și cinstire. La Finhaven se află și o fântână pe un deal, deasupra prebendei catedralei din Brechin, numită „Nine-⁠well”, care poate fi închinată fie Sfântului Ninian al Scoției, fie Celor Nouă Fecioare.