Dimitrie din Iuriev

Sfântul Binecredincios Dimitrie din Iuriev, Dimitrie Sviatoslavici, a fost cneaz al Iurievului și a murit în 1269, după ce a primit tunderea în monahism. Este pomenit la 6 iulie, în Soborul sfinților din Vladimir.

A fost fiul marelui cneaz Sviatoslav, numit în Botez Gavriil, Vsevolodovici, și al cneaghinei Evdochia, fiica cneazului Petru Iurievici de Murom. În 1228, după o boală grea, mama lui, cu încuviințarea soțului, s-⁠a călugărit la o mănăstire din Murom. Dimitrie este amintit întâia oară, alături de tatăl lui, în cronica rostoviană din 1238, între cnejii Rusiei de Nord-⁠Est rămași în viață după nimicirea ținutului Suzdal de oștile hanului Batu. Viața cnejilor din Iuriev explică aceasta prin aceea că ei se aflau atunci la Marele Novgorod, la fratele lor, cneazul Iaroslav Vsevolodovici. În toamna lui 1250, împreună cu alți cnezi ruși și cu tatăl lui, a mers la Hoardă, la hanul Sartak. Cercetătorii socotesc că asemenea călătorii ale cnejilor cu fiii moștenitori erau făcute de obicei când era vorba să li se întărească Rurikizilor stăpânirile părintești.

După moartea marelui cneaz Sviatoslav Vsevolodovici, la 2 februarie 1253, Dimitrie a început să domnească la Iuriev. A sprijinit politica marelui cneaz Alexandru Nevski. În 1255 a luat parte la campania marelui cneaz împotriva novgorodenilor, care îl izgoniseră pe Vasile, fiul lui Alexandru Nevski, iar în urma campaniei puterea lui Vasile a fost restabilită. Dintr-⁠o căsătorie cu o femeie necunoscută a avut cel puțin un fiu, Iaroslav, devenit cneaz al Iurievului; cronicile amintesc și un nepot al lui, cneazul Ioan Iaroslavici de Iuriev, care a luat parte la campania din iarna 1339-1340 împotriva Smolenskului.

Sub anul 1269, cronicile și cartea de danii a mănăstirii Sfântul Arhanghel Mihail din Iuriev povestesc tunderea lui Dimitrie în monahism și în schimă, înainte de moarte, de către episcopul Ignatie al Rostovului, și o minune petrecută după tundere: Dimitrie, amuțit de boală, a vorbit. La moartea lui au fost de față, afară de Ignatie, cneazul de Beloozero Gleb Vasilievici și mama acestuia, cneaghina Maria Mihailovna. A fost îngropat în mănăstirea Sfântului Mihail din Iuriev. Cinstirea locală a cnejilor din Iuriev, între care și a lui Dimitrie, a început cel mai târziu în veacul al XVII-⁠lea. În biserica Sfântului Gheorghe din Iuriev-⁠Polski se aflau două morminte cinstite, în capela Sfintei Treimi, unul fiind socotit al lui Dimitrie, iar oamenii veneau acolo, aduceau miere și făceau slujbe de pomenire. În 1809 cripta a fost lărgită și prefăcută în catedrala Sfintei Treimi, iar în 1817 s-⁠a adăugat capela Înălțării Sfintei Cruci. Soarta moaștelor după 1917 nu se cunoaște, iar mormintele cnejilor nu s-⁠au păstrat. Cinstirea lui a fost reluată la sfârșitul veacului al XX-⁠lea, iar numele lui a fost trecut în Soborul sfinților din Vladimir, în 1982. Cel mai târziu în veacul al XVII-⁠lea, pomenirea lui se făcea și la 3 februarie, la Iuriev-⁠Polski. Chipul lui, ca un om de vârstă mijlocie, apare în miniaturi din Cronica ilustrată din anii 1570.