Sari la conținut

Sfântul Ierarh

Dionisie de Polotsk

Episcop de Polotsk

Episcop de Polotsk până în 1184, după părerea multora fost monah la Lavra Peșterilor din Kiev.

Prăznuire
23 iuniestil vechi 6 iulie
Epoca
necunoscută
Ceata
Ierarhi

Viața

Sfântul Dionisie a fost episcop de Polotsk până în 1184, după părerea celor mai mulți cercetători fost monah al Lavrei Peșterilor din Kiev. Biserica Rusă l-⁠a canonizat între ierarhi. Pomenirea lui este la 23 iunie (6 iulie după calendarul nou).

Se știe puțin despre el, inclusiv despre neamul lui. Înainte de a primi treapta episcopală a fost, după cei mai mulți cercetători, monah la Mănăstirea Peșterilor din Kiev. Alți istorici socotesc că Dionisie a fost de neam roman (grec) și a venit în principatul Polotsk din îndepărtata Bizanț, pentru că scaunul Polotskului fusese condus mai înainte de episcopul Cosma, de neam bizantin, iar urmaș al lui Dionisie a fost tot un bizantin, episcopul Nicolae. După izbânda partidei filoelene din Kiev, episcopi ai Rusiei au ajuns grecii. De aceea e cel mai probabil că era grec.

A ajuns în fruntea scaunului episcopal din Polotsk cam între 1156 sau 1157 și 1166 sau 1167. Episcopul Cosma este pomenit în izvoare pentru ultima oară în 1156. Dionisie apare întâi ca episcop în Viața Eufrosiniei din Polotsk, în legătură cu tunderea în monahism a două nepoate ale ei. Aceasta s-⁠a petrecut iarna anilor 1166-1167, înainte ca Eufrosinia din Polotsk să plece în pelerinaj la Locurile Sfinte. Fericita Eufrosinia l-⁠a chemat pe episcop, care ținea atunci scaunul Sfintei Sofia, numit Dionisie, și, după ce le-⁠a dus în biserică, a poruncit să fie tunse, punând numele Agafia nepoatei Chiroanna și Eufimia Olgăi.

Înainte de plecarea la Ierusalim, prințesa-⁠stareță Eufrosinia a primit binecuvântarea episcopului Dionisie. Acolo i s-⁠a sfârșit calea pământească. Cu binecuvântarea lui s-⁠au alcătuit Viața și slujba Cuvioasei Eufrosinia. Despre moartea episcopului Dionisie vorbește Letopisețul Ipatievski la anul 6691 (1184): în acea vară a trecut la Domnul episcopul Polotskului, numit Dionisie. Dar la anul 6690 (1183), între arhiereii care trebuiau să dea tunderea noului stareț al Mănăstirii Peșterilor după moartea egumenului Policarp, la 24 iunie, Dionisie nu este pomenit, ci episcop al Polotskului este numit Nicolae. Se presupune că în 1183 Dionisie putea fi lăsat scaunul sau că Nicolae era numit ca viitor episcop, sau că noul stareț a fost ales abia după un an de la moartea lui Policarp.

Timpul nu a păstrat paginile vieții sfântului Dionisie. Nu s-⁠au păstrat nici tradiții despre nevoința lui duhovnicească sau despre minuni la moaștele lui. Locul de odihnă al sfântului Dionisie este ascuns. Nu se știe când a fost trecut între sfinți, dar pomenirea ierarhului din Polotsk este cinstită din vechime de popor.

Prăznuiți în aceeași zi 23 iunie