Dionisie din Perga

Sfântul Mucenic Dionisie din Perga a fost ostaș și a pătimit în vremea împăratului Antonin Pius (138-161), la Perga în Pamfilia, împreună cu Teodor, mama lui, Filipia, Dioscor și Socrate. Se pomenesc la 4 mai.

Când se înrolau pentru oaste tineri frumoși și sănătoși, a fost adus la comandantul Teodot și tânărul Teodor. Comandantul a început să-⁠l silească să aducă jertfă idolilor. Mucenicul nu s-⁠a supus nici îndemnurilor, nici amenințărilor, iar comandantul a poruncit să fie pus pe o tigaie înroșită în foc și să fie stropit cu smoală topită. Îndată s-⁠a făcut o minune: a început un cutremur, din crăpătura pământului a țâșnit un șuvoi de apă și a stins focul. Rămas nevătămat, mucenicul Teodor a mulțumit lui Dumnezeu și i-⁠a propus comandantului să încerce, cu ajutorul idolilor, să repete o asemenea minune. Comandantul i-⁠a propus preotului păgân Dioscor să se întindă pe tigaia înroșită, chemând în ajutor pe Zeus. Dar Sfântul Dioscor a răspuns că a crezut în Hristos și că este gata să arunce în foc idolul lui Zeus. Atunci comandantul a poruncit să se urce pe tigaie. Mucenicul Dioscor a căzut la picioarele Sfântului Teodor, cerând să se roage pentru el. Apoi s-⁠a urcat pe tigaie, strigând tare către Domnul: îți mulțumesc, Doamne Iisuse Hristoase, că m-⁠ai numărat între robii Tăi; primește în pace sufletul meu; și a murit, izbăvit de chinuri grele.

Pe Sfântul Teodor au continuat să-⁠l chinuiască. L-⁠au legat de cai sălbatici, pe care i-⁠au mânat. Dar lângă zidul cetății caii au căzut și s-⁠au zdrobit, iar mucenicul Teodor a rămas nevătămat. Doi ostași, Socrate și Dionisie, au văzut cum din cer a coborât la Sfântul Teodor un car de foc, în care a fost înălțat mucenicul târât. Ostașii au strigat cu uimire că mare este Dumnezeul creștinilor. Pentru aceasta au fost îndată prinși și, a doua zi, aruncați împreună cu mucenicul Teodor într-⁠un cuptor înroșit în foc. Dar roua cerească a răcorit cuptorul, iar sfinții au rămas vii. Dimineața, comandantul a poruncit ostașilor să meargă să vadă oasele mucenicilor arși. Ostașii s-⁠au întors și au povestit uimiți că cei trei tineri sunt nevătămați și că la mucenicul Teodor a venit mama lui, Filipia, care acum îi întărește pe mucenici în nevoința lor.

Comandantul i-⁠a propus Sfintei Filipia să-⁠și mântuiască fiul, înduplecându-⁠l să aducă jertfă idolilor. Dar Sfânta Filipia a răspuns că încă înainte de nașterea fiului i s-⁠a descoperit că el va fi răstignit pentru Hristos. Auzind aceasta, comandantul a poruncit să fie răstignit Sfântul Teodor pe cruce, iar celorlalți mucenici să li se taie capetele. Trei zile a stat Sfântul Mucenic Teodor pe cruce, înălțând rugăciuni lui Dumnezeu, până la mutarea lui.