Efrem din Herson

Sfântul Sfințit Mucenic Efrem din Herson a fost episcop și unul dintre cei șapte episcopi hersoniți care au adus Evanghelia în ținuturile de nord ale Mării Negre, între Dunăre și Nipru, și au primit moartea mucenicească în veacul al IV-⁠lea.

În anul 300, înainte să înceapă prigoana pornită de Diocletian în 303, patriarhul Ierusalimului Ermon a trimis episcopi să propovăduiască Evanghelia în mai multe țări. Doi dintre ei, Efrem și Vasile, au ajuns la Herson, în Crimeea, și au sădit acolo Cuvântul lui Dumnezeu. Apoi Efrem s-⁠a dus la neamurile de pe Dunăre, unde în propovăduirea lui Hristos a răbdat multe necazuri și osteneli. Când a pornit prigoana, a fost tăiat cu sabia. Se cunoaște cu siguranță numai ziua morții lui, 7 martie.

Lucrarea a fost continuată la Herson de Vasile, tovarășul lui, care a murit mucenicește la 7 martie 309. Peste un an au sosit și episcopii Evghenie, Elpidie și Agatodor, uciși cu pietre la 7 martie 311, iar mai târziu Eferie și Capiton. Propovăduirea acestor sfinți a întărit credința la Herson, care de la începutul veacului al V-⁠lea a devenit un centru duhovnicesc din care creștinismul s-⁠a întins spre Rusia. Acolo s-⁠a botezat în 987 Sfântul Cneaz Vladimir.

Sfântul Efrem este pomenit la 7 martie, împreună cu episcopii Hersonului, adică 20 martie în stil nou, și la 28 decembrie, în Soborul sfinților din Crimeea.