Eliu

Fericitul Eliu din Koštabona (slovenă Elij, italiană Elio) a fost, potrivit tradiției, diacon, misionar, predicator și mucenic, ocrotitor al orașului Koper (Capodistria), al episcopiei Koper și al Istriei. S-⁠a născut în secolul I în Koštabona (Castrum Bonae), din neam originar din Oprtalj, și ar fi murit la Koper, atunci Aegida, la 18 iulie 56.

După izvoarele scrise ale episcopiilor Koper și Trieste și după tradiția orală, a fost primit cu bunătate la Aquileia de întâiul ei episcop, Hermagoras, care i-⁠a încredințat ca misionar tot ținutul Istriei și, mai ales, sarcina de a face pe locuitorii din Aegida să părăsească închinarea la zeița romană Pallas și să primească creștinismul. Ca predicator rodnic, a dat pildă prin viața sfântă și purtarea fără prihană și a întors la credință pe mulți. Nu se știe cum a murit, dar mucenicia ținea probabil de prigoana lui Nero. Se crede că este îngropat în cripta catedralei din Koper. Această relatare se sprijină pe lucrarea episcopului Paolo Naldini din 1700 despre orașul și episcopia Koper.

Pe temeiul lui și al activității sale misionare s-⁠a sprijinit legătura istrienilor cu creștinismul. La Koper este cinstit din secolul al XVI-⁠lea, dar originea cinstirii mormântului lui nu este limpede. Ca și proorocul Ilie cel din Vechiul Testament, ar fi mijlocitor pentru ploaie. În Koštabona, locul nașterii, îi este închinată o biserică filială. Cinstirea este locală, fără canonizare sinodală.