Emilianus de Nantes

Sfântul Emilianus de Nantes (Émilien, Émiland) este cinstit ca mucenic, ucis în jurul anului 725 în lupta împotriva sarazinilor din Burgundia. Nu există însemnări scrise mai vechi de secolul al XVI-⁠lea și nu se cunoaște niciun episcop Émilien al Nantes-⁠ului; legenda are probabil la bază o ciocnire reală cu sarazinii, aflați atunci în ținut, dar a fost mult înfrumusețată.

După povestire, Émilien era episcop de Nantes. Aflând că sarazinii au trecut Pirineii, a adunat credincioșii și a urcat pe Loara, trecând pe lângă Morvan, până la Autun, asediat de ei. A purtat lupta în fruntea oamenilor lui, a învins la început, dar apoi norocul s-⁠a întors și a căzut, iar sarazinii i-⁠au tăiat capul. A fost îngropat în satul numit azi Saint-⁠Émiland. Tradiția orală vorbește de un episcop-⁠războinic numit "Millan", venit din Bretania, înmormântat cu însoțitorii în sicrie de piatră căzute din cer; Jean Mabillon a fost impresionat în 1682 de numărul lor în cimitirul local.

Cinstirea lui a început în secolul al XVI-⁠lea, când s-⁠a întemeiat o frăție sub ocrotirea sa, iar în 1556 apare într-⁠un misal. În secolul al XIX-⁠lea episcopul de Nantes l-⁠a repus în calendarul eparhiei, iar la 6 noiembrie 1859 moaștele i-⁠au fost duse la Nantes. Este chemat în ajutor pentru dureri de cap, pietre la rinichi și hernie. Este un sfânt al Bisericii nedespărțite, cinstit local.