Enata din Gaza

Sfânta Muceniță Enata din Gaza a primit moartea mucenicească în anul 308, pe vremea împăratului Maximian Galeriu, de la Firmilian, dregătorul provinciei Palestinei, împreună cu Sfintele Mucenițe Valentina și Pavla. Enata era din Gaza, Valentina din Cezareea Palestinei, iar Pavla din împrejurimile Cezareei. Toate trei erau fecioare. Despre ele se păstrează puține știri.

Prima adusă la judecata lui Firmilian a fost Enata, care s-⁠a mărturisit cu bărbăție creștină. A fost bătută, apoi atârnată de un stâlp și i s-⁠a răzuit trupul. Valentina, învinuită că nu cinstește zeii, a fost dusă într-⁠un templu păgân să aducă jertfă, dar a aruncat cu îndrăzneală o piatră pe altar și s-⁠a întors cu spatele la focul care ardea pe el. Firmilian s-⁠a înfuriat, a poruncit să fie bătută fără milă peste coaste și a osândit-⁠o împreună cu Enata să fie tăiate cu sabia.

Cea din urmă a fost adusă Pavla, care a fost supusă la multe chinuri pe care le-⁠a răbdat, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu mare răbdare și curaj. Înainte de moarte a mulțumit Domnului că a întărit-⁠o în nevoință și, plecându-⁠se creștinilor prezenți, și-⁠a plecat capul sub sabie.

Sinaxarul le pomenește pe cele trei la 23 februarie (stil nou).