Eufrosina de Suzdal

Cuvioasa Eufrosina de Suzdal (în lume prințesa Feodulia Mihailovna de Cernigov, 1212-1250) a fost fiica Sfântului Mucenic Mihail de Cernigov, monahie și stareță a mănăstirii Punerea Veșmântului Maicii Domnului din Suzdal. Este cinstită ca unul dintre cuvioasele Rusiei medievale și se pomenește la 25 septembrie după calendarul vechi.

Copilăria

Părinții ei erau Sfântul Mucenic cneaz Mihail Vsevolodovici de Cernigov și Elena Romanovna, fiica lui Roman Mstislavici al Haliciului. După viața ei, Eufrosina a fost primul copil, dobândit prin rugăciune, pe care părinții l-⁠au cerut stăruitor de la Dumnezeu. Boierul Teodor, mai târziu chinuit împreună cu cneazul în Hoardă, a avut o influență asupra educației ei. A învățat să citească la nouă ani. Ca mire i-⁠a fost ales Teodor Iaroslavici, fratele lui Alexandru Nevski, dar acesta a murit pe neașteptate, la treisprezece ani, la Novgorod, la 5 iunie 1233.

Monahismul

Prințesa a rămas în mănăstirea de maici din Suzdal, închinată Punerii Veșmântului Maicii Domnului, unde a primit tunderea cu numele Eufrosina, în cinstea Sfintei Eufrosina din Alexandria. Cu vremea a ajuns stareța mănăstirii. Din inițiativa ei a fost întemeiată la Suzdal mănăstirea Sfânta Treime, pentru tunderea „femeilor căsătorite”, adică a văduvelor. Viața nu spune în ce an a murit, iar anul 1250, des întâlnit, este o presupunere. După viață a fost îngropată la 27 septembrie în mănăstirea Punerii Veșmântului, plânsă de cler și de tot poporul.

Cinstirea

Cinstirea ei în toată Rusia a început după hirotonia în 1517 a arhimandritului Ghenadie, egumen al mănăstirii Nașterea Maicii Domnului din Vladimir, ca episcop de Suzdal și Tarusa. Viața a fost scrisă de monahul Grigorie al mănăstirii Sfântul Eftimie din Suzdal, în jurul anilor 1550-1560, și cuprinde minunile ei din timpul vieții, plus două povestiri despre minuni de după moarte, a căror martor a fost autorul, una datată 1 mai 1558.

La 18 septembrie 1698, cu binecuvântarea patriarhului Adrian, mitropolitul Ilarion al Suzdalului a săvârșit proslăvirea ei. Atunci au fost aflate și moaștele, așezate în catedrala mănăstirii.

Moaștele în secolele XX-⁠XXI

La 12 februarie 1919 moaștele au fost deschise de autoritățile sovietice și au ajuns la muzeul din Suzdal. În 1988 au fost predate singurei biserici active din oraș, a Sfinților Constantin și Elena, care între 1993 și 2010 a aparținut Bisericii Ortodoxe Ruse Autonome. În 2009-2015 statul și această comunitate s-⁠au judecat pentru moaștele ei și ale Cuviosului Eftimie de Suzdal, iar în martie 2015 executorii judecătorești le-⁠au scos din biserica Iviron. În aprilie 2015 moaștele Eufrosinei au fost așezate într-⁠o raclă nouă în catedrala Punerii Veșmântului din mănăstirea din Suzdal a Bisericii Ortodoxe Ruse.