Fivi

Sfânta Fivi a fost diaconiță în biserica din Chenhrea, portul Corintului, în veacul I. Numele ei se păstrează în Epistola Sfântului Apostol Pavel către Romani, unde este recomandată credincioșilor din Roma și unde i se încredințează ducerea epistolei. Biserica o prăznuiește la 3 septembrie.

Fivi în Noul Testament Sfântul Pavel a scris Epistola către Romani la Corint, între anii 56 și 58, pentru a pregăti o călătorie misionară spre Spania. Cum nu ajunsese încă la Roma, a trimis acolo scrisoarea prin Fivi, pe care o prezintă creștinilor de acolo, cărora nu le era cunoscută, ca pe o soră în Domnul și diaconiță a bisericii din Chenhrea. Le cere s-⁠o primească după cuviința sfinților și s-⁠o ajute în orice ar avea nevoie, fiindcă ea însăși a fost un sprijin pentru mulți, și pentru Pavel. Este singurul loc din Noul Testament în care o femeie este numită, în același timp, diaconiță (în greacă diakonos) și ajutor sau ocrotitoare (prostatis).

Numele Fivi înseamnă „strălucitoare” sau „curată”. Cuvântul prostatis arată că era o femeie cu stare, care sprijinea cu mijloacele ei lucrarea apostolică și, după cât se pare, găzduia biserica din casa ei și ospătase pe Pavel când a trecut prin Chenhrea. Unii cercetători socotesc că slujirea ei s-⁠ar fi putut întinde dincolo de faptele milei, la propovăduire. Se crede că Fivi a fost convertită de Pavel însuși, care laudă caracterul și curajul ei în călătoria lungă spre Roma.

Cinstirea Altceva despre viața ei nu se știe cu siguranță. Este socotită cea dintâi diaconiță trecută în rândul sfinților. Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică și Biserica Episcopală din Statele Unite o pomenesc la 3 septembrie.