Gurval

Sfântul Ierarh Gurval a fost, după tradiția bretonă, al doilea episcop al Aleth-⁠ului (azi Saint-⁠Malo), urmaș al Sfântului Malo, și a trecut la Domnul la 6 iunie 628. S-⁠a născut în Insulele Britanice, ca și Malo, a fost ucenicul Sfântului Brendan și a devenit după el egumen-⁠episcop al mănăstirii întemeiate de acesta. A fost sfințit episcop al Aleth-⁠ului la sfârșitul anului 566, dar a ocupat scaunul numai șaisprezece luni, până la începutul lui 569.

S-⁠a retras să trăiască singur într-⁠un schit din ținutul Porhoët, unde s-⁠a ridicat mai târziu târgul Guer. De acolo s-⁠a mutat mai la sud, pe o insulă a lagunei Etel, numind-⁠o schitul lui Goual (azi Locoal, în Morbihan), dar 180 de monahi s-⁠au adunat în jurul lui. Dornic de liniște, i-⁠a părăsit și a trăit ca pustnic în pădurea Camors, unde a întemeiat Locoal-⁠des-⁠Bois. Moaștele i-⁠au fost duse la Guer (sau, după Guillotin de Corson, în insula Locoal), iar în secolul al IX-⁠lea, în vremea invaziilor vikinge, la mănăstirea Saint-⁠Pierre din Mont-⁠Blandin, lângă Gand, în Belgia. O parte din ele s-⁠a întors apoi la Guer. În „marea mănăstire de lângă Guer”, o capelă romanică ar însemna locul schitului lui. În secolul al XIX-⁠lea, rectorul din Locoal a descoperit mormântul lui din secolul al IX-⁠lea. Se pomenește la 6 iunie, ziua morții lui. Mulți îl identifică cu Gudwal, un episcop din Țara Galilor care a întemeiat mănăstiri în Devon și Cornwall și ale cărui moaște sunt cinstite la Gand.

Existența Sfântului Gurval a fost pusă la îndoială de Michel Debary, care vede în el o născocire a clerului din Saint-⁠Malo, din secolul al XV-⁠lea, menită să sustragă parohia Guer de eparhia efemeră de Redon. Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.