Hunegunda

Hunegunda a fost logodită cu un nobil franc, dar a mers cu el la Roma și acolo a ales viața monahală. S-⁠a întors în Franța și a intrat în mănăstirea de la Homblières, unde a zidit o biserică și a ajuns stareță, fiind socotită întemeietoarea așezământului. Logodnicul ei a dăruit mănăstirii tot ce ar fi dat soției, a devenit preot și i-⁠a purtat de grijă ca un prieten credincios.

A adormit în jurul anului 690. Moaștele ei au fost mutate în biserica pe care o zidise, în 946. În secolul al X-⁠lea au fost scrise două texte despre viața și minunile ei, iar în vremea Războiului de O Sută de Ani moaștele au fost mutate încă o dată. Este o sfântă a Bisericii nedespărțite, cinstită în Apus.

Pomenirea ei cade la 25 august, după calendarul stil nou; Bisericile de stil vechi țin aceeași zi a Mineiului la 7 septembrie, pe calendarul civil.