Sfântul Cuvios
Ierotei cel Tânăr
Cuvios de la Iviron
Cuvios athonit de la Iviron, mort în anul 1745.
- Prăznuire
- 13 septembriestil vechi 26 septembrie
- Adormit
- 1745secolul XVIII
- Locul
- Iviron, Mount Athos
- Ceata
- Cuvioși și cuvioase
Viața
Sfântul Cuvios Ierotei cel Tânăr (Ierotei Iviritul) s-a născut în 1686 în Grecia. Dorind să înțeleagă înțelepciunea dumnezeiască atât în științe, cât și în viața monahală, tânărul cucernic, înzestrat cu mari daruri și sârguință, a învățat filosofia latină și greacă. După moartea părinților, cu gândul să-și continue învățătura, Sfântul Ierotei a vizitat mai întâi Sfântul Munte Athos, vestit prin mulți bărbați învățați. Întâi a fost ucenicul unui pustnic la chilia Sfântului Artemie (pomenit la 20 octombrie), apoi a intrat în frăția mănăstirii Iviron, unde a primit tunderea monahală. Curând, cu treburi ale mănăstirii, a ajuns la Constantinopol, iar de acolo în Valahia, unde Domnul i-a arătat să-și continue studiile întrerupte. Învățând la un cipriot, Marcu, Sfântul Ierotei a câștigat prin buna sa purtare bunăvoința mitropolitului Sofiei, Avxentie, și a fost hirotonit diacon. Încheindu-și studiile la Veneția, s-a întors la Sfântul Munte. S-a așezat lângă mănăstirea Iviron, în pustia Hagi. După mărturia contemporanilor, ducea o viață pustnicească foarte aspră; prin rugăciunea neîncetată a lui Iisus a dobândit dragoste înaltă față de aproapele și plâns aducător de bucurie. La cererea egumenului mănăstirii Iviron, a primit hirotonia de preot de la mitropolitul Iacob al Neocezareei, care trăia acolo la odihnă.
La cererea locuitorilor insulei Skopelos, rămași fără preoți, nevoitorul jertfelnic și-a întrerupt singurătatea și vreme de opt ani a slujit la ei Dumnezeiasca slujbă, împreună cu ucenicii lui athoniți, ieromonahul Meletie și monahii Ioasaf și Simeon, și a predicat mult. Prevăzându-și sfârșitul apropiat, Cuviosul Ierotei s-a retras cu trei ucenici pe insula Iura, unde de obicei erau trimiși în surghiun pe viață criminalii. Acolo, după o scurtă boală, s-a mutat la Domnul în 1745. Ucenicii l-au îngropat pe insulă, iar după trei ani cinstitul lui cap a fost mutat la mănăstirea Iviron. Prin rugăciunile lui s-au vindecat mulți bolnavi și cei cuprinși de patimi trupești.
Este pomenit la 4 iulie (stil nou, zi schimbătoare), în Soborul cuvioșilor athoniți.
Prăznuiți în aceeași zi 13 septembrie
Ciprian de CartaginaSfântul Sfințit Mucenic · Episcopul Cartaginei13 sep
CorneliuSfântul Sfințit Mucenic · Sutașul din Cezareea13 sep
KetevanSfânta Mare Muceniță · Regina Kahetiei13 sep
VenerieSfântul Cuvios · Pustnic din golful La Spezia13 sep- Marcelin din CartaginaSfântul Mucenic · Demnitar roman13 sep
- WulfthrythSfânta Cuvioasă · Stareța Mănăstirii Wilton13 sep
- Litorie de ToursSfântul Ierarh · Episcopul Tours-ului13 sep
- Petru de la AtroaSfântul Cuvios13 sep
- Armand de VannesSfântul Ierarh · Episcopul Vannes-ului13 sep
- Alexandru AksenovSfântul Sfințit Mucenic13 sep
AmatSfântul Cuvios13 sep- Amat de SionSfântul Ierarh · Episcop de Sion13 sep