Ilarion Grigorovici

Episcopul Ilarion Grigorovici s-⁠a născut la 20 decembrie 1696 la Sosnița, azi în regiunea Cernigov din Ucraina, și a adormit la Moscova, la 3 decembrie, după un izvor în 1759, după altul în 1760. A fost episcop de Krutiți (Sarsk și Podonsk), învățat profesor și predicator. Este cinstit ca sfânt local în Biserica Ortodoxă Ucraineană și în eparhiile Tula și Briansk ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Calendarul nostru dă zilele de 11, 20 și 22 septembrie.

Studiile și întâile slujiri

A absolvit Academia Teologică din Kiev. În 1721 a fost tuns în monahism la mănăstirea Frăției din Kiev și numit învățător la Academia din Kiev. În 1726 a fost hirotonit ieromonah și a ajuns prefect al colegiului din Harkov, profesor de retorică și filosofie și predicator. La 29 iunie 1733 a fost ridicat la rangul de arhimandrit și numit egumen al mănăstirii Sfintelor Munți din eparhia Belgorod, de unde a fost mutat la mănăstirea Sfântul Nicolae din Belgorod. În 1740 a fost mutat la mănăstirea Sfântului Sava Storojevski, în eparhia Moscovei, în 1743 la mănăstirea Ciudov din Moscova, iar din 17 decembrie 1744 a fost arhimandrit al mănăstirii Învierii Noul Ierusalim. Până în 1747, prin hotărârea Sfântului Sinod, a lucrat la îndreptarea Bibliei slavone, care a apărut în 1751 (Biblia Elisabetană).

Episcopul

La 15 martie 1748 a devenit membru al Sfântului Sinod, iar la 22 mai 1748 a fost hirotonit episcop de Krutiți (Sarsk și Podonsk). Episcopul Ilarion a condus doisprezece ani eparhia Krutițiului și a fost socotit unul dintre cei mai însemnați arhipăstori din toți anii dinaintea păstoririi lui. A rămas în amintirea poporului ca om cu viață plăcută lui Dumnezeu și a fost cinstit ca sfânt. Între 14 iunie 1754 și 25 ianuarie 1758 a condus temporar eparhia Moscovei. A adormit la 3 decembrie 1759 sau 1760 și a fost îngropat în cripta de sub biserica laterală a fostei case arhierești de la Krutiți.

Canonizarea

La 22 septembrie 1988 a fost proslăvit ca sfânt cinstit local al eparhiei Tula, iar numele ierarhului a fost trecut în soborul sfinților și nevoitorilor evlaviei din ținutul Tulei. La 8 mai 2008 Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a hotărât canonizarea locală în eparhia Donețk, în soborul sfinților de la Sfintele Munți. Slujba proslăvirii a avut loc în catedrala Adormirii a lavrei din Sviatohirsk, în timpul vizitei întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Ucrainene, mitropolitul Vladimir al Kievului și al întregii Ucraine, la 12 iulie 2008. În același an, 2008, a fost trecut și în soborul sfinților din Briansk. A scris predici, între care cuvântul din duminica a șasea după Paști (1742), cuvântul de Anul Nou (1747) și cuvântul la ziua numelui împărătesei Elisabeta Petrovna (1748).