Ioan de Atarés

Sfântul Cuvios Ioan de Atarés a fost un pustnic din secolul al VII-⁠lea (spre sfârșitul lui), care s-⁠a stabilit în munții Aragonului, lângă Jaca, în Spania. Renunțând la avere, s-⁠a retras la munte să ducă viață de pustnic, mai întâi într-⁠o peșteră din muntele Pano, lângă Jaca. A pus acolo o cruce de lemn, în fața căreia se ruga neîncetat.

Într-⁠o zi i s-⁠a arătat diavolul, îmbrăcat ca un mare cavaler, și i-⁠a oferit mari bogății și un palat dacă va intra în slujba lui. Ioan a rostit „Tatăl nostru” și diavolul a dispărut; în locul lui a venit un înger, care l-⁠a sfătuit să-⁠și mute sălașul într-⁠o peșteră din muntele Oroel, unde s-⁠a așezat și a ridicat un altar închinat Sfântului Ioan Botezătorul.

În secolul următor, doi alți pustnici, Voto și Felix, s-⁠au stabilit în aceeași peșteră. După povestire, Voto, urmărind un cerb, a căzut de pe o stâncă; în cădere s-⁠a încredințat Sfântului Ioan, calul s-⁠a oprit blând pe o stâncă și el a ajuns la o peșteră în care se afla trupul pustnicului Ioan, cu capul sprijinit pe o piatră pe care scria că el este primul pustnic al locului și că a ridicat acolo biserica în cinstea Sfântului Ioan Botezătorul. Voto l-⁠a îngropat. Din locul acela, cu timpul, a crescut mănăstirea San Juan de la Peña. Este cinstit în mănăstire și în ținut și se pomenește la 29 mai. Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.