Ioan Sarv

Sfântul Sfințit Mucenic Ioan Sarv, protoiereu, pe numele din lume Ioan Romanovici Sarv, s-⁠a născut în 1867 în gubernia Livonia, în familia unui țăran fără pământ. A absolvit Seminarul Teologic din Riga, a primit slujba de psalt și curând a fost hirotonit preot pentru biserica din satul Olgin Krest, ținutul Gdov, gubernia Sankt Petersburg. Dorind să facă studii la Academia Duhovnicească, i-⁠a cerut mitropolitului Paladie (Raev) un loc într-⁠o biserică din Sankt Petersburg și în 1896 a fost mutat în capitala Imperiului la biserica ambasadei grecești. Intrând la Academia Duhovnicească din Sankt Petersburg, părintele Ioan, pe lângă studiu și slujba din biserică, a dat mult timp activității școlare, predând Legea lui Dumnezeu în mai multe școli. În 1902 a absolvit Academia, cu gradul de candidat în teologie. Din 1904 a slujit la biserica Schimbării la Față de pe bulevardul Zabalkanski (azi Moskovski), iar în 1912 a devenit paroh, fiind deja protoiereu. A slujit acolo până în 1927 și în același timp a condus Societatea de cumpătare Vonifatievski. La sfârșitul anilor douăzeci a fost izgonit din Leningrad și s-⁠a dus la Tihvin, unde și-⁠a continuat lucrarea pastorală.

În 1934 părintele Ioan a fost arestat. La anchete a refuzat să dea vreo declarație și a fost singurul dintre cei arestați atunci în Tihvin pentru treburi bisericești care s-⁠a purtat așa. I s-⁠a dat o pedeapsă cu suspendare și a fost eliberat. În acea vreme a fost protopop al bisericilor din Tihvin. În 1937 prin Tihvin și împrejurimi, ca și în toată țara, a trecut un nou val de arestări. Împreună cu părintele Ioan Sarv au fost închiși la Tihvin, ca învinuiți, paisprezece oameni: șapte preoți, stareța mănăstirii Introducerii în Biserică din Tihvin și șase mireni. Toți au fost declarați o singură grupare contrarevoluționară care ar fi acționat în orașul Tihvin. Conducătorul grupului a fost declarat protopopul orașului, protoiereul Ioan Sarv, iar tot dosarul s-⁠a numit „Sarv Ivan Romanovici și alții”. Tot clerul din dosar a fost împușcat, ceilalți au primit zece ani de lagăr. Cinci preoți și stareța Ioanichia au refuzat, în ciuda chinurilor, să-⁠și recunoască vina și să-⁠i pârască pe ceilalți, arătând o rară pildă de bărbăție creștină de comun acord. Protoiereul Ioan Sarv și Sfinții Cuviosul Mucenic egumenul Arsenie (Dimitriev), Cuvioasa Muceniță Ioanichia (Kojevnikova), Sfinții Sfințiți Mucenici Vasile Kandelabrov, Nicolae Pokrovski, Emilian Panasevici și Nicolae Zelenov au fost împușcați la Tihvin la 3 decembrie 1937.

Biserica îl pomenește la 3 decembrie, în ziua morții, după stilul nou, la 1 decembrie în Soborul sfinților din Estonia, în ziua mobilă a soborului noilor mucenici și la 11 iulie (zi mobilă) în Soborul sfinților din Sankt Petersburg.