Ioil de la Ozeriany

Cuviosul Ioil de la Ozeriany a fost arhimandrit al Bisericii Ruse, cuvios și mărturisitor, și este cinstit ca sfânt local al Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Era din neamul cazacilor din satul Ozeriany și s-⁠a nevoit în pustnicia Sfintelor Munți.

În jurul anului 1663, împreună cu câțiva monahi de la Sfintele Munți, a pus temelia mănăstirii Kuriaj, la chemarea sutașului Grigori Donet al regimentului slobod din Harkov. După un timp a fost silit să părăsească mănăstirea și s-⁠a întors la pustnicia Sfintelor Munți. În hrisoavele din 1679 apare deja ca egumen al mănăstirii Sfintelor Munți. În 1679 a pus temelia bisericii Sfinților Petru și Pavel.

Pe atunci mănăstirea era mică și săracă, cu frății de cel mult treizeci, iar mare parte din puteri se cheltuia cu rânduirea ei. Pentru nevoile mănăstirii a trimis de multe ori scrisori de rugăminte țarilor Moscovei. În scrisoarea sa către țarul Moscovei din 1679 este descrisă pentru întâia oară istoria mănăstirii Sfintelor Munți. În veacul al XVII-⁠lea mănăstirea a suferit adesea năvăliri tătărești. În noiembrie 1679, tătarii au jefuit și au pustiit mănăstirea și l-⁠au luat prizonier pe arhimandritul Ioil cu frații. Au stat în robie aproape doi ani, iar în vremea aceea mănăstirea a fost cârmuită de ieromonahul Ioachim, rânduit ca ocârmuitor.

În veacul al XIX-⁠lea, după o prăbușire într-⁠o criptă din cimitirul frățesc, moaștele lui, ca și ale arhimandriților Tadeu și Rafail, au fost aflate nestricate. S-⁠a hotărât ca moaștele să rămână pe locul de mai înainte. Din pricina reconstruirilor și a dărâmării cimitirului în vremea sovietică, locul exact al îngropării lui nu se mai știe astăzi.

La 8 mai 2008, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Ucrainene a hotărât canonizarea lui locală în eparhia Donețkului, în Soborul Sfinților de la Sfintele Munți. Slujba proslăvirii a avut loc la 12 iulie 2008, în vremea vizitei mitropolitului Volodimir al Kievului la Lavra Sfintelor Munți, în catedrala Adormirii Maicii Domnului. Este cinstit doar local.