Iona Sankov

Sfântul Cuvios Mucenic Iona Sankov a fost ieromonah la Muntele Athos și apoi preot de sat în Rusia, împușcat în anul 1938 pe terenul de la Butovo, lângă Moscova. Este unul dintre noii mucenici ai veacului al XX-⁠lea.

Tinerețea și Athosul

S-⁠a născut la 20 iulie 1873 în satul Solcino, ținutul Zaraisk, gubernia Riazan, într-⁠o familie de negustori evlavioși, și la botez a primit numele Ioan. Tatăl, Andrei Nikitici Sankov, făcea comerț cu grâne la Moscova. Când Ioan avea unsprezece ani, mama s-⁠a îmbolnăvit greu și a plecat în satul natal, luându-⁠l cu ea. El a urmat acolo două clase, iar după moartea mamei s-⁠a întors la Moscova, unde și-⁠a încheiat învățătura și a lucrat împreună cu tatăl său.

Inima lui nu era însă la câștig, nici la viața de familie. În familie se păstra obiceiul ca unul dintre copii să-⁠și închine viața lui Dumnezeu și să se roage pentru toți ai săi, iar Ioan a dorit să meargă la Athos. Tatăl i-⁠a dat bucuros binecuvântarea. În 1893, la douăzeci de ani, a intrat ca începător în mănăstirea rusească Sfântul Pantelimon de pe Athos, unde a fost tuns în monahism cu numele Iona și hirotonit ieromonah.

Preot în Rusia

La 1 martie 1914 a fost trimis la metocul mănăstirii din Constantinopol, dar în iulie, la începutul războiului dintre Turcia și Rusia, toți supușii ruși au fost izgoniți din oraș. Ajuns în Rusia, a slujit la metocul Sfântului Pantelimon din Odesa, iar după ce comuniștii au închis metocul, în 1923, la biserica Buna Vestire. Când și aceasta a fost închisă, în 1927, a slujit la biserica Tuturor Sfinților din cimitir, care și ea a fost curând închisă.

În 1930 a primit o scrisoare de la cunoscuți din satul Alpatievo, aproape de Solcino, unde murise preotul. A plecat acolo și a slujit până la arestare în biserica Maicii Domnului din Kazan din sat.

Arestarea și mucenicia

La sfârșitul anului 1937, în satul Alpatievo s-⁠a ridicat problema închiderii bisericii și a predării clădirii pentru o școală. Credincioșii au împiedicat închiderea, iar martorii chemați de anchetatori l-⁠au învinuit pe preot că îi îndemna să apere biserica și că vorbea împotriva puterii. Unele mărturii erau mincinoase sau lipsite de orice temei: i s-⁠a făcut vină, de pildă, că ar fi spus că nu primește decât o sticlă de gaz pe an.

La 24 februarie 1938 părintele Iona a fost arestat și închis la Kolomna. A refuzat să semneze mandatul de arestare. Întrebat despre un bilet găsit la el, în care scria despre venirea Antihristului, a răspuns că l-⁠a copiat din Biblie și că el însuși nu înțelege tâlcul cuvintelor. Învinuit de propagandă contrarevoluționară, a spus că nu se recunoaște vinovat și nu a mărturisit nimic.

La 7 iunie 1938 troica NKVD l-⁠a condamnat la moarte. A fost mutat la închisoarea Taganka din Moscova, unde a fost fotografiat la 13 iunie. A fost împușcat la 4 iulie 1938 și îngropat într-⁠o groapă comună fără nume pe terenul de la Butovo, lângă Moscova.

Cinstirea

Este pomenit la 4 iulie, ziua mucenicească, la 29 mai în Soborul noilor mucenici de la Butovo (zi schimbătoare), la 20 mai în Soborul cuvioșilor părinți ruși ai mănăstirii Sfântul Pantelimon de pe Athos și la 5 septembrie (zi schimbătoare) în Soborul sfinților Moscovei.