Iuliu Veteranul

Sfântul Mucenic Iuliu Veteranul (Iuliu din Durostorum) a fost un ostaș roman veteran, mucenicit la Durostorum (azi Silistra, în Bulgaria), în Marea Prigoană a lui Dioclețian, în anul 304. Este cinstit în Biserica Ortodoxă, în cea Catolică și în cea Anglicană și este pomenit la 27 mai. Izvoarele nu se potrivesc asupra numelui prefectului: Maxim în izvorul englez, Maxențiu în cel român; despre ziua morții, izvorul englez spune „între ianuarie și martie 304”, iar cel român „27 mai 304”.

S-⁠a născut din părinți păgâni, iar vremea convertirii lui nu se știe. A făcut serviciul militar timp de 27 de ani, întâi ca recrut, apoi ca veteran, în total șapte campanii. După anii și locurile în care a slujit, părintele Herbert Musurillo socotește că a slujit probabil în Legiunea a XI-⁠a Claudia. Iuliu a fost creștin în toată cariera lui militară. Izvorul român îl numește contemporan al mucenicilor Pasicrat și Valentin.

Potrivit celui de-⁠al patrulea edict al prigoanei lui Dioclețian, Iuliu a fost adus la judecată înaintea prefectului, după ce fusese arestat de soldații din garda acestuia pentru că a refuzat să aducă jertfă publică zeilor romani. Aflând de serviciul lui militar, prefectul l-⁠a lăudat că este un om înțelept și serios. Drept mulțumire pentru slujba lui militară i-⁠a propus o înțelegere: dacă Iuliu aducea jertfa publică, prefectul avea să ia asupra lui vina păcatului jertfei și să-⁠i dea libertate, un bonus bănesc pe zece ani și scutire de acuzări viitoare. Izvorul român spune că prefectul i-⁠a făgăduit o leafă însemnată. Iuliu a refuzat categoric să se lepede de credința în Hristos pentru bani; i-⁠a spus dregătorului că era gata mai degrabă să moară pentru Hristos decât să se supună legilor păgâne care cereau jertfe unor zei falși. Văzându-⁠i curajul și credința neclintită, dregătorul a poruncit să i se taie capul. A fost ucis cu sabia la Durostorum, tabăra romană din Moesia Inferioară.