Lisimah din Sevastia

Sfântul Mucenic Lisimah din Sevastia este unul dintre cei patruzeci de mucenici de la Sevastia Armeniei, ostași creștini din Capadocia care au pătimit în jurul anului 320, sub Liciniu. Pagina Azbyka nu spune nimic aparte despre el, ci numai că a fost între cei patruzeci.

Mărturisirea și lacul

Agricolau, căpitan păgân la Sevastia, i-⁠a închis pe cei patruzeci de viteji ostași capadocieni fiindcă au refuzat să jertfească. În temniță au auzit un glas care i-⁠a întărit; apoi dregătorul Lisie a poruncit să fie uciși cu pietre, dar pietrele ocoleau ținta, iar una l-⁠a lovit pe Agricolau în față. În cele din urmă au fost dezbrăcați și lăsați noaptea pe un lac înghețat, cu o baie încălzită pe mal, ca ispită. Unul dintre ei a fugit la baie și a murit. Paznicul Aglaie a văzut deasupra fiecărui mucenic o cunună de lumină și, mărturisindu-⁠se creștin, a luat locul celui căzut, ca numărul să rămână de patruzeci.

Sfârșitul

Dimineața le-⁠au zdrobit fluierele picioarelor, iar pe cel mai tânăr, Melitón, mama lui l-⁠a dus pe umeri în urma carului, până și-⁠a dat sufletul. Trupurile au fost arse, oasele aruncate în apă, dar după trei zile mucenicii s-⁠au arătat în vis episcopului Petru, care le-⁠a adunat și le-⁠a îngropat. Pomenirea lor, una dintre cele mai îndrăgite din Biserică, cade la 9 martie pe stil vechi, adică 22 martie pe stil nou; în această zi se îndulcește rânduiala Postului Mare și se săvârșește Liturghia Darurilor înainte sfințite.