Macrobiu și Gordian

Sfinții Mucenici Macrobiu și Gordian din Tomis, orașul care astăzi se numește Constanța, au pătimit împreună cu alți câțiva creștini la începutul secolului al IV-⁠lea, în vremea împăratului Liciniu.

Macrobiu era din Paflagonia, iar Gordian din Capadocia. Amândoi slujeau la curtea împăratului și se bucurau de prețuirea lui, dar, când s-⁠a aflat că sunt creștini, au fost trimiși în surghiun în Sciția, la Tomis. Acolo i-⁠au întâlnit pe Zotic, Lucian și Ilie, mărturisitori curajoși ai lui Hristos.

Izvoarele nu se potrivesc întru totul în privința ordinii și a chipului muceniciei. Potrivit Sinaxarului grecesc, Zotic, Lucian și Ilie au fost judecați la Tomis și decapitați fiindcă n-⁠au vrut să tăgăduiască credința, iar cei doi surghiuniți au fost siliți să fie de față. Mai târziu Macrobiu și Gordian au fost osândiți și ei și au murit, după o tradiție, prin foc. Sfântul Valerian, ultimul pomenit în această zi, a murit plângând la mormintele fraților săi de credință. Alte izvoare spun că mai întâi au pătimit Gordian și Macrobiu și apoi Ilie, Zotic, Lucian și Valerian au fost chinuiți și tăiați cu sabia la Tomis. Doxologia mai numără printre ei și pe Seleuc.

Biserica pomenește pe acești Sfinți Mucenici din Dobrogea la 13 septembrie, după calendarul nou.