Maximilian din Noricum

Sfântul Sfințit Mucenic Maximilian din Noricum a fost episcop al Noricumului, cu scaunul la Lorch, și a murit mucenic la 12 octombrie 282. Pagina Azbyka îl pomenește împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Chirin, episcopul Siscei, după Sfântul Filaret al Cernigovului.

Maximilian

S-⁠a născut la Celeia, în familie bogată, și a avut ca învățător pe preotul Oranie. La nouăsprezece ani a rămas fără mamă (tatăl murise mucenic sub Deciu cu șase ani înainte), și-⁠a dat moștenirea săracilor, a eliberat robii și s-⁠a dăruit Domnului. În jurul anului 260 a fost sfințit episcop și a propovăduit credința printre slavii norici, apoi și mai departe spre apus, în Bavaria de azi. Acolo s-⁠a aflat mai târziu un manuscris din secolul al X-⁠lea, cu mărturisiri și o învățătură în limba slavă, scrise cu litere latine, pentru cei nou botezați. Îi ajuta pe bolnavi, pe săraci și pe cei prigoniți. Când împăratul Numerian a pornit prigoana, iar prefectul Noricumului a înspăimântat pe creștini, încât mulți au adus jertfe, Maximilian s-⁠a întors în ținutul lui ca să-⁠i întărească. I-⁠a spus prefectului că este trimis să apere țara de dușmani, dar se arată cel mai crunt dușman. Dus la templul lui Marte, a refuzat jertfa și a fost decapitat. Moartea lui a ajutat creștinismul să se răspândească între slavii de pe Sava și de pe țărmul Adriaticii.

Chirin

Chirin, episcop la Siscia (Sisak), este pomenit de Fericitul Ieronim și cântat de Prudențiu. Când prefectul Panoniei de Jos a pornit prigoana, Chirin s-⁠a retras din cetate după cuvântul Domnului de a fugi dintr-⁠o cetate în alta, dar a fost găsit. A refuzat să jertfească și funcția de preot al lui Iupiter, spunând că este deja preot adevărat și se aduce pe sine jertfă lui Dumnezeu. A fost bătut și închis; noaptea, o lumină a umplut temnița, și paznicul Marcel a crezut. Trimis în lanțuri prin cetățile de pe Dunăre la prefectul Panoniei de Sus, a fost osândit la Savaria să fie aruncat în râu cu o piatră de moară de gât. A plutit mult, îndemnând pe cei de față să nu se teamă, și apele l-⁠au acoperit abia la rugăciunea lui, în 309. Prin mucenicia lui Chirin și a lui Maximilian credința s-⁠a răspândit la slavi: episcopul de Mursa a apărat Ortodoxia la Sinodul din Sardica (347), iar cel de Iadra a fost la Aquileia (381).

Pomenirea lor se face la 25 octombrie, după stilul nou. Numele lui Maximilian nu se află în Mineiul de azi al Bisericii Ruse.