Mihail din Murom

Binecredinciosul cneaz Mihail din Murom a fost fiul binecredinciosului cneaz Constantin Sveatoslavici și frate cu cneazul Teodor, cu care formează o treime de făcători de minuni muromeni. Constantin (Iaroslav Sveatoslavici) era urmaș al Sfântului Vladimir, cel întocmai cu apostolii. A cerut tatălui său, cneazul Sveatoslav de Cernigov, să-⁠i dea ca moșie cetatea Murom, locuită de păgâni, ca să lumineze acea țară cu lumina credinței creștine. Tatăl nu voia să-⁠l lase, de teamă să nu fie omorât, dar Constantin s-⁠a hotărât să facă totul pentru sfânta credință.

În 1192, împreună cu fiii săi Mihail și Teodor, cu clerici, oaste și slujitori din Kiev, a ajuns în ținutul Reazanului, lângă Murom. Apropiindu-⁠se de oraș, a trimis pe fiul său Mihail să-⁠i îndemne pe muromeni să-⁠l primească pe cneaz fără împotrivire. Păgânii încăpățânați l-⁠au ucis pe cel trimis și i-⁠au aruncat trupul în afara cetății, apoi au început să se pregătească de luptă. Când Constantin s-⁠a apropiat de oraș cu oastea mare, locuitorii au vrut să lupte, apoi s-⁠au smerit și au primit pe cneaz, dar nu au vrut să-⁠și schimbe păgânătatea cu credința lui. Fără să-⁠i silească cu forța la credința lui Hristos, cneazul nu a lăsat gândul luminării lor și a zidit mai întâi biserica Bunei Vestiri pe locul unde fusese ucis fiul său, iar curând și o altă biserică, închinată Sfinților Boris și Gleb. Chema adesea pe bătrânii cetății și îi îndemna să schimbe credința, iar clericii veniți cu el propovăduiau pe Hristos muromenilor.

Odată o mulțime de păgâni înverșunați, nemulțumiți de cneaz, s-⁠a apropiat de casa lui, amenințându-⁠l cu moartea. După ce s-⁠a rugat lui Dumnezeu, cneazul a ieșit cu îndrăzneală în fața răzvrătiților, cu icoana Maicii Domnului. Aceasta i-⁠a uimit atât de mult pe păgâni, încât s-⁠au smerit și au dorit să se boteze. Botezul muromenilor s-⁠a săvârșit cu solemnitate, cu aceleași rânduieli ca pe vremea Sfântului Vladimir la Kiev, iar râul Oka a fost cristelniță pentru toți locuitorii cetății. Cneazul Constantin a întărit credința în Murom și a rânduit să se ridice biserici în oraș și în sate și mănăstiri de bărbați și de femei, și a întemeiat în cetatea sa scaun episcopal. Fiul său Teodor a fost sprijinitorul lui înflăcărat.

Constantin a trecut la Domnul în 1129 (după datarea paginii) și a fost îngropat la biserica Bunei Vestiri, aproape de fiii săi, binecredincioșii cneji Mihail și Teodor. Mai târziu, cneazul Gheorghe Iaroslavici a înnoit biserica Bunei Vestiri, iar de atunci Domnul i-⁠a proslăvit pe sfinții cneji prin minunile care se săvârșeau la mormintele lor. În 1553, când țarul Ioan Vasilievici mergea cu oaste împotriva tătarilor la Kazan, a poposit la Murom două săptămâni; după un molifelnic la mormintele făcătorilor de minuni, a făgăduit să zidească o biserică de piatră. Când s-⁠au săpat șanțurile pentru ea, s-⁠au aflat moaștele sfinților cneji întregi și nevătămate. După terminarea bisericii, moaștele au fost așezate într-⁠o nișă a zidului, iar țarul a poruncit episcopului Gurie al Reazanului să sfințească biserica nouă, a trimis felurite odoare și a rânduit lângă ea o mănăstire. Mihail este pomenit la 3 iunie, după stilul nou, și la 23 iunie, odată cu Soborul sfinților din Reazan.