Mihail Plîșevski

Sfântul Sfințit Mucenic Mihail Plîșevski, protoiereu, s-⁠a născut la 1 noiembrie 1862 în satul Voronici, ținutul Igumen al guberniei Minsk, în familia unor slujitori ai Bisericii din neam. După școala teologică și seminarul din Minsk a fost hirotonit preot în 1890. În 1893 a fost numit paroh la biserica Acoperământului Maicii Domnului din satul Pogorelae, ținutul Igumen (azi raionul Osipovici, regiunea Mogilev), unde a slujit nouăsprezece ani și s-⁠a ostenit mult pentru mântuirea sufletelor. Predicile sale înălțătoare și viața lui duhovnicească stârneau iubirea și respectul tuturor. În 1912 a fost mutat în satul Șațk (azi raionul Puhovici) și numit paroh la biserica Sfântului Proroc Ilie. La 25 iunie 1914 clerul celui de-⁠al doilea district Igumen l-⁠a ales pe trei ani deputat la congresul eparhial.

După venirea bolșevicilor la putere a fost arestat de mai multe ori sub învinuiri false. În 1929-1930 a stat un an și jumătate în închisoare, în 1932 a fost trei luni în anchetă, iar în 1933 a fost arestat pentru trei săptămâni. În ciuda bătrâneții și a neputințelor trupești, a rămas credincios chemării sale și nu a făcut nici o târguire cu conștiința. Curând biserica Sfântului Proroc Ilie a fost închisă, iar părintele Mihail se ocupa de slujbe la cerere. A strâns semnături de la credincioși pentru deschiderea bisericii. La recensământul general din 1937 a îndemnat pe locuitorii din Șațk să nu se teamă de puterea sovietică și să se declare credincioși.

A fost arestat ultima dată la 17 iulie 1937, sub învinuirea de activitate antisovietică și contrarevoluționară, și a stat în anchetă în închisoarea NKVD din Cerven. Răbdând cu tărie chinurile, nu numai că nu s-⁠a lepădat de rang, ci i-⁠a și mustrat cu îndrăzneală pe cei fără Dumnezeu. La 12 august 1937, împreună cu Ioan Voronț și cu starostele bisericii Sfântului Ilie, Alexandru Șpakovski, a fost osândit de troica NKVD la pedeapsa capitală. A fost împușcat la 19 august 1937, în sărbătoarea Schimbării la Față. La 21 martie 1989 a fost reabilitat de procuratura RSS Bielorusă. La 28 octombrie 1999, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Belaruse l-⁠a canonizat ca sfânt cinstit local, iar în august 2000, la Soborul Arhieresc al Bisericii Ortodoxe Ruse, a fost numărat între noii mucenici și mărturisitori ruși.

Este pomenit la 20 august, după stilul nou, odată cu Soborul Noilor Mucenici și Mărturisitori ai Bisericii Ruse (zi mișcătoare) și, la 11 iulie, cu Soborul sfinților din Belarus (zi mișcătoare).