Minodora, Mitrodora și Nimfodora

Sfintele Mucenițe Minodora, Mitrodora și Nimfodora au fost trei surori fecioare din Bitinia, bătute până la moarte de păgâni pentru că au refuzat să se lepede de credință, între anii 305 și 311. Sunt cinstite în Biserica Ortodoxă și în cea Catolică și sunt pomenite la 10 septembrie (23 septembrie pe stil nou).

După tradiție, erau surori din Bitinia, în Asia Mică. Au ales să nu se mărite, ci să-⁠și păstreze fecioria și să se depărteze de lume, petrecând zilele în rugăciune, în vestirea Cuvântului lui Dumnezeu și în post. Se spune că trăiau în pustie sau pe un munte (după izvorul grecesc, într-⁠o mănăstire întemeiată de ele pe muntele Argathonion). Vestea despre ele s-⁠a răspândit, căci se credea că vindecă bolnavii prin rugăciune, și mulți au început să le urmeze. Vestea a ajuns la Frontonus, guvernatorul păgân al Bitiniei, care a poruncit să fie arestate și aduse înaintea lui. Frontonus a încercat să le facă să se lepede de credință, făgăduindu-⁠le cinstiri și daruri, dar ele au mărturisit cu tărie credința, spunând că nu prețuiesc bunurile pământești trecătoare și sunt gata să moară pentru Mirele lor ceresc.

Mâniat, guvernatorul și-⁠a revărsat furia asupra celei mai mari dintre ele, Minodora. Ea a răbdat cu bărbăție chinurile și a strigat în cele din urmă: „Doamne Iisuse Hristoase, bucuria inimii mele, nădejdea mea, primește cu pace sufletul meu.”, și și-⁠a dat duhul. După patru zile au fost aduse la judecată surorile mai mici, Mitrodora și Nimfodora. Înaintea lor a fost pus, ca să le sperie, trupul rănit al Minodorei. Fecioarele au plâns după ea, dar au rămas neclintite. Atunci a fost chinuită Mitrodora, care a murit chemând până la ultima suflare pe Domnul Iisus Hristos. Apoi a fost adusă a treia soră, Nimfodora, înaintea trupurilor surorilor ei. Frontonus nădăjduia că priveliștea o va înspăimânta pe tânără; prefăcându-⁠se că îi pare rău de tinerețea și frumusețea ei, a încercat s-⁠o convingă cu vorbe blânde să se închine zeilor, făgăduindu-⁠i cinste și daruri. Nimfodora le-⁠a respins și a împărțit soarta surorilor ei mai mari, fiind bătută până la moarte cu vergi de fier.

Trupurile mucenițelor au vrut să fie arse pe rug, dar o ploaie puternică a stins focul, iar un fulger l-⁠a ucis pe Frontonus și pe slujitorul lui. Creștinii au luat trupurile surorilor și le-⁠au îngropat cu cinste lângă așa-⁠numitele Ape Calde din Pythia, în Bitinia. După izvorul grecesc, mai târziu s-⁠a ridicat în cinstea lor o biserică, ale cărei ruine se mai păstrau la începutul veacului al XX-⁠lea lângă satul Armutlu de azi, aproape de vechea stațiune de băi Pythia. O parte din moaștele lor se păstrează pe Athos, în catedrala Acoperământului Maicii Domnului a mănăstirii rusești Sfântul Pantelimon, iar mâna Mitrodorei la mănăstirea Pantocrator.