Sofia din Sicilia

Sfânta Mucenică Sofia a Siciliei este cinstită ca mucenică în Sicilia. Calendarul nostru dă pomenirea la 10 septembrie, dar izvorul spune 18 septembrie, ziua morții ei mucenicești. După tradiția orală, s-⁠a născut într-⁠o familie nobilă din Bizanț; a murit la 18 septembrie 221, la douăzeci și nouă de ani. Nu este înscrisă în Martirologiul roman; cinstirea ei este una locală, din Sicilia, iar legenda ei nu se sprijină pe izvoare istorice, de aceea o prezentăm ca pe o sfântă a tradiției.

Tatăl ei era păgân, numit Constant, probabil guvernator. Și-⁠a numit fiica Sofia, după zeița greacă a înțelepciunii. Rămasă fără mamă de timpuriu, a fost închisă de tatăl ei, ca s-⁠o ferească de privirile străinilor, împreună cu doica ei, într-⁠un turn, până la doisprezece ani. Odată a venit la ea un creștin, Timotei, care a învățat-⁠o credința lui Hristos, a botezat-⁠o și a lăsat în dar icoane ale Mântuitorului, ale Maicii Domnului și ale Sfântului Ioan Botezătorul. După rugăciuni în taină înaintea sfintelor icoane, sfânta a hotărât să-⁠și dăruiască fecioria lui Hristos.

Tatăl, aflând că s-⁠a convertit, i-⁠a cerut să se lepede de credință. Ea a rămas neclintită, a răbdat biciuirea și a stat în temniță până a fost scoasă de tovarășii ei în Hristos. Sfânta Sofia a hotărât apoi să se așeze pe țărmul de lângă Siracuza. Aici, prin rugăciunile ei, a fost vindecat un olog care cerea milostenie și chema zeii păgâni, dar a crezut că numai Dumnezeul întreit în Persoane poate ajuta pe cei în nevoie. Apoi, ca să scape de privirile bărbaților, sfânta a ales să trăiască în singurătate într-⁠una din peșterile de pe teritoriul Pantalicăi. Prefectul Pantalicăi, Marțial, a făcut sforțări să găsească pe tânăra fecioară. A întrebat doi păstori, dintre care unul a arătat locul unde sălășluia. El a scos-⁠o de păr din ascunzătoare și a adus-⁠o în patria ei. Acolo, în fața tatălui, a supus-⁠o pe sfânta Sofia la chinuri, apoi i-⁠a tăiat capul. Era 18 septembrie 221. Tatăl ei, după aceste batjocuri față de fiica lui, trei ani mai târziu a primit creștinismul.

Începutul cinstirii Sfintei Sofia se așază în veacul al X-⁠lea, când Sicilia se afla sub stăpânire bizantină. Cinstirea este legată de familia aristocratică Gaetani, care în veacul al XVI-⁠lea a ridicat în cinstea ei o biserică la Sortino. După cutremurul din 1693 din Sicilia, Pietro Gaetani a făcut sforțări să refacă biserica în stil baroc. În parohia San Nicolò di Zafferia, la Messina, se păstrează o înfățișare a sfintei în veșminte monahale, din 1300. În biserica Sfântului Sebastian din Sortino sunt alte două înfățișări, una cu sfânta între alte sfinte fecioare, alta împreună cu Sfânta Familie. Deși nu este în Martirologiul roman, la 29 august 1538 regele Siciliei a primit o scrisoare a papei Pavel al III-⁠lea din 11 martie 1535, care întărea că Sfânta Sofia este ocrotitoarea Sortinoului.