Nichita de Roslavl

Sfântul Cuvios Nichita de Roslavl a fost schimonah și pustnic în pădurile Roslavlului și a murit în anul 1793.

S-⁠a născut la Oriol în 1695. Nu se știe de cine și când a fost tuns în monahism. În tinerețe a părăsit casa părintească și s-⁠a așezat la două verste de Sihăstria Beloberejskaia (azi în eparhia Briansk), mergând la slujbele ei, și a trăit acolo până la bătrânețe. În 1780 s-⁠a mutat într-⁠o chilie făcută de el în pădurile Roslavlului, pe latura de sud a „Șanțului monahilor”, lângă satul Ekimovici, și a trăit acolo cel puțin zece ani într-⁠o nevoință cunoscută numai de el. Apoi s-⁠a întors la Beloberejskaia, dar înainte de moarte, în 1792, a vrut să se întoarcă în sihăstria lui. Ucenicul său Dosoftei, cu binecuvântarea egumenului, l-⁠a dus în pădurile Roslavlului. Acolo a murit la 29 martie 1793.

Trupul schimonahului a fost îngropat în șanț, lângă chilie. Fiindcă în șanț era mereu apă, după câțiva ani Dosoftei a dezgropat sicriul ca să-⁠l mute în alt loc. Sicriul s-⁠a aflat întreg, iar trupul și veșmintele nestricate. Trupul a fost așezat într-⁠un sicriu nou și, după o slujbă de pomenire, îngropat la mijlocul pantei, pe marginea de nord a șanțului. La înmormântare era de față un monah bolnav de stomac, care a băut apă de la sicriu și s-⁠a vindecat. După cincisprezece ani de la moarte, sicriul a fost deschis din nou, iar trupul era tot nestricat.

De la moartea lui, pelerinii îi cinstesc amintirea; în ziua numelui său se adunau la mormânt până la cinci mii de oameni. Mormântul este cinstit și azi, și s-⁠au mărturisit vindecări. În decembrie 2016 Sfântul Sinod a hotărât trecerea schimonahului Nichita, pustnicul pădurilor Roslavlului, în rândul sfinților pentru cinstire locală în mitropolia Smolensk. Pomenirea lui s-⁠a rânduit la 11 aprilie, ziua mutării sale la Domnul, după stilul nou, și se face și la 8 august, în soborul sfinților din Smolensk.