Nichita din Calcedon

Sfântul Ierarh Nichita a fost arhiepiscop al Calcedonului în veacul al VIII-⁠lea, în vremea luptei împotriva icoanelor, și mărturisitor al dreptei credințe. Biserica îl pomenește la 28 mai după calendarul vechi, adică la 10 iunie după cel nou.

După un izvor, a păstorit Calcedonul între 726 și 775. A fost scos din scaun și s-⁠a nevoit până la moarte într-⁠o mănăstire din Palestina. În canonul slujbei lui, scris de preotul Iosif din Constantinopol, este lăudat și fratele sfântului Nichita, sfântul Ignatie. Un sat de pe insula Lefkada din Grecia poartă numele sfântului.

Izvorul sârbesc spune că în tinerețe s-⁠a lepădat de lume și s-⁠a retras la nevoință monahală. A fost băgat în seamă de mai-⁠marii Bisericii și pus în scaunul de arhiereu al Calcedonului. Ca arhiereu a fost deosebit de milostiv cu cei săraci și s-⁠a îngrijit mult de orfani și de văduve. Când împăratul Leon Armeanul s-⁠a ridicat împotriva icoanelor, Nichita a luat apărarea icoanelor, mustrând pe împărat și lămurind însemnătatea lor. Pentru aceasta a răbdat multe umiliri, mâniere și temnițe. În cele din urmă a fost trimis în surghiun, unde a și murit.

Izvoarele nu se potrivesc asupra vremii: Leon Armeanul a domnit între 813 și 820, deci nu poate fi cuprins în anii 726 până la 775 ai celuilalt izvor.