Nonosie

Sfântul Nonosie (Nonnos, Nonnosus), născut în jurul anului 500 și mort în jurul anului 560, a fost prior al mănăstirii San Silvestro de pe muntele Soratte, la nord de Roma, și mai târziu monah la Suppentonia, lângă Civita Castellana. A fost contemporan cu sfântul Benedict de Nursia. Pomenirea lui este la 2 septembrie. Este cinstit în Biserica Romano-⁠Catolică; izvoarele noastre nu amintesc o cinstire ortodoxă.

Alban Butler a scris că despre sfântul Nonnos s-⁠au păstrat atât de puține știri, încât el nu prezintă prin sine un interes deosebit. Numele lui nu se află în martirologiile mai vechi. Un diacon Nonnos este pomenit în tradițiile din Carintia, în Austria, din veacul al XII-⁠lea. Cinstirea lui este puternică în Bavaria, unde moaștele lui se află în catedrala din Freising. Cinstirea sfântului pe muntele Soratte se leagă de anii 1650 și s-⁠a statornicit prin străduința lui Andrea di San Bonaventura, un monah cistercian. În 1661 o parte din moaștele lui au fost aduse înapoi pe muntele Soratte, iar cinstirea sfântului Nonnos s-⁠a răspândit în Italia centrală. Se crede că tradițiile despre doi oameni deosebiți au fost unite într-⁠o singură viață.

Ca însemne ale sfântului Nonnos se socotesc o candelă cu untdelemn sau o candelă atârnată, precum și stâncile.