Paladie de Embrun

Sfântul Ierarh Paladie de Embrun, numit și Pelade, a fost episcop al Embrunului, în Galia, la începutul secolului al VI-⁠lea. S-⁠a născut într-⁠o familie de rang înalt din Embrun și a fost ucenicul episcopului Catulin, pe care l-⁠a urmat în exil la Vienne, în conflictul lui cu arienii și cu regele Sigismund. În 518, la moartea lui Catulin, Paladie i-⁠a urmat în scaun. Se spune că a citit mult Scriptura în exil, că a fost hirotonit preot și că a primit darul proorociei: ar fi prezis căderea și moartea lui Sigismund.

Hagiografia îl înfățișează ca pe un om care „dădea pildă de toate virtuțile”, avea privilegiul de a vorbi cu îngerii și avea darul proorociei. I se datorează zidirea multor biserici, la Embrun, La Roche-⁠de-⁠Rame, Chorges, Le Sauze și chiar la Marsilia, precum și sanctuare închinate Sfântului Martin de Tours, Sfinților Vichentie, Orontiu și Victor și lui Genesie de Arles. O sursă spune că avea o putere neobișnuită de a obține de la Dumnezeu orice cerea. A adormit la 6 ianuarie 523, după unele izvoare în jurul anului 541.

A fost cinstit încă din viață și apoi a avut un cult răspândit. Moaștele i-⁠au fost furate de un monah benedictin spaniol. Se pomenește la 21 iunie, iar în eparhia Gap și Embrun la 7 ianuarie, după calendarul apusean (stil nou). Este cinstit ca sfânt al Bisericii nedespărțite.