Panagos

Sfântul Nou Mucenic Panagos a fost din Gastouni, în Elida, în Peloponez, și a murit mucenic prin tăierea capului la 1 martie 1716, împreună cu Sfântul Sfințit Mucenic Hristu. Pomenirea lor este la 9 martie (stil nou).

Părinții lui trecuseră la islam sub presiunea turcilor, dar Panagos a crescut în frica de Dumnezeu. Sub stăpânirea venețiană fusese ales de mai multe ori sinodit al Gastouni-⁠ului. În 1715, când turcii au recucerit Peloponezul, guvernatorul Osman l-⁠a chemat să se lepede de credință, iar Panagos a răspuns fără teamă că s-⁠a crescut creștin și că Hristos este suflarea, lauda și bucuria lui. Pașa i-⁠a sfătuit să plece la Corfu, dar Panagos s-⁠a îmbolnăvit. Chemat din nou, a mărturisit cu tărie în fața lui Murat Agă și a luat de bunăvoie cu bucurie drumul spre locul execuției.

A fost decapitat. Trupul i-⁠a rămas neîngropat două zile și n-⁠a fost atins de câini și de păsări; călăii i-⁠au tăiat capul, l-⁠au fript și l-⁠au aruncat, dar nici așa n-⁠a fost atins. A patra zi creștinii l-⁠au înmormântat în biserica Sfântului Nicolae din Gastouni.